Cultura trebuie racordată la temporalitate şi la caracteristicile actului educativ. Similaritatea răspunsurilor culturale indică faptul ca circumstanţele temporale impun acest lucru. O cultură lucrează prin ecourile prezente ale unui trecut determinat. Cultura trecutului se menţine sau se modifică într-un prezent. Conduitele culturale noi, ale prezentului, prefigurează cultura de mâine.
Şcoala are de îndeplinit, după unii analişti, trei obiective, exprimate în mod sintetic :
- de a pregăti individul pentru o anumită activitate benefică;
de a-l forma ca viitor cetăţean;- Detalii
- Scris de Emilia Pop
Citește mai departe: DIMENSIUNEA CULTURALĂ A PROCESULUI EDUCATIV
Ca în fiecare toamnă, sub cernerea de clipe romantice peste cârlovienele ruinuri voievodale de la Târgovişte, a avut loc, după ce ediţie de ediţie a înfruntat vremea şi vicisitudinile, a 47-a prezenţă în peisajul cultural românesc a Festivalului concurs naţional „Moştenirea Văcăreştilor”, aşadar cel mai longeviv festival de acest gen din ţară.
Iar cei câţiva iniţiatori rămaşi în viaţă ai acestei mari manifestări, printre care se numără şi semnatarul acestor rânduri, au avut satisfacţia că fapta lor trăieşte şi cu fiecare ediţie dăinuieşte. Iată acum momente definitorii ale ediţiei 2015:
- Detalii
- Scris de GEORGE COANDĂ
Citește mai departe: Festivalul de literatură "Moştenirea Văcăreştilor", la a 47-a ediţie
Încă din antichitate mitul a reprezentat și a continuat să reprezinte o temă interesantă de discuție pentru numeroși filosofi, istorici, literați, precum și alți oameni de cultură ai timpului, în general, interesul pentru această temă cunoscând o amplificare progresivă începând cu epoca iluministă. Referitor la acest aspect, însuși Mircea Eliade a concluzionat că: „Înțelegerea mitului se va considera într-o zi printre cele mai folositoare descoperiri ale secolului XX.” [1]
Din timpuri străvechi oamenii au încercat mereu să atribuie diferite sensuri și interpretări mediului înconjurător și fenomenelor naturii, făcând loc, astfel, apariției primelor mituri.
- Detalii
- Scris de ELENA – ANDREEA RUSU
Noțiunea de „critică literară“ este semnalată pentru prima dată în anul 1580 de către olandezul Joseph Justus Scaliger, dar începuturile criticii literare datează încă din antichitatea greacă și cea romană, mai exact, de la apariția primelor creații literare, când actul critic are un caracter poetic, până în timpul Renașterii neexistând delimitări precise între arta poetică și critica literară.
În Grecia antică, de unde își trage rădăcinile critica literară occidentală, au apărut primele elemente de critică în lucrările mai multor filosofi, ca Poetica lui Aristotel sau dialogul Ion al lui Platon care cuprinde reflecții despre Iliada lui Homer.
- Detalii
- Scris de ELENA – ANDREEA RUSU
Îmi amintesc cu plăcere amară bradul anilor 65-70. Brazii se aduceau de pe deal , de fapt erau molizi sau în cel mai bun caz durzăi. Brazi argintii nici vorbă. Oricum erau , ajungeau acasă plini de zăpadă şi promoroacă ce se dezgheţa în grajdul cu animale. În ajun se aducea bradul la tăietor se ajusta după înălţimea camerei, apoi se făcea talpa în formă de cruce dăltuită, iar pe mijloc se dădea gaura cu un sfredel. Ornamentele de pom erau: mere ,( galbene şi roşii), nuci tăvălite prin bronz( auriu şi argintiu). Staniolul de pe ciocolăţele de peste an era strâns cu grijă şi îndreptat . Apoi se tăiau bucăţele de cartofi lunguieţe care erau învelite în şerveţele tăiate, tăieţei şi apoi în staniol. Bomboanele salon au apărut mult mai târziu. Bradul era împodobit cu 150 de bomboane din cartofi, cu 50-60 de nuci vopsite cu bronz auriu si argintiu,10-15 mere galbene , roşii .
- Detalii
- Scris de Tivadar Vasile