Prima jumătatea a secolului XX marchează începutul unei adevărate „revoluţii” conceptuale ce se constituie într-un esenţial moment de cotitură pentru abordările epistemologice uluitoare pe care le declanşează. Şi totul porneşte de la fizica particulelor sau microfizica. Care este efectul înregistrat? În primul rând o modificare radicală a percepţiei noastre asupra a tot ceea ce ne înconjoară, dar, mai ales, identificarea unui potenţial exploziv de viaţă şi transformare privind lumea noastră, universul nostru şi, până la urmă, propriul nostru loc în univers[1].

            La începutul dezbaterilor disputele aprinse s-au dus doar în cercul, destul de restrâns, al fizicienilor. Filosofia contemporană, mult prea îndatorată osaturii sale tradiţionale, nu a admis că ştiinţa ar putea contribui la cunoaşterea omului însuşi.

Detalii

Am incercat sa stau deoparte de tot ceea ce s-a petrecut in ultima perioada si asta nu pentru ca nu mi-ar pasa, nu as fi impresionata sau nu as avea propriile trairi extinse uneori pana la binecunoscuta senzatie de gol sufletesc comuna intregii umanitati in astfel de situatii. Ci pentru ca, orice as fi avut de spus ar fi fost prea putin.Au murit oameni, persoane tinere si asta e tot ceea ce ramane in urma tragediei.N-avem decat sa traim cu traumele lasate de nenorocire…Noi, cei mai de departe (fizic si sufleteste ) mai usor, ceilalti, implicati mai mult sau mai putin direct, extrem de greu si pe alocuri aproape de imposibil.

Acum, mai mult decat in alte imprejurari s-a vorbit despre trauma si sindromul posttraumatic (PTSD).

Detalii

Centrul Cultural, Cenaclul literar Sighetu Marmației încheie suita evenimentelor din acest an dedicate poetului și jurnalistului Gheorghe Pârja, cu un spectacol din versurile poetului, purtând un titlu semnificativ: CAMAȘA DE IN. În deschidere vor fi prezentate scurte alocuțiuni. Spectacolul va fi susținut de interpreta Ileana Matus, Grupul Moroșanca și un colectiv de elevi de la Colegiul Național Dragoș Vodă, scenariul și regia artistică Ioan Dorel Todea. La eveniment sunt invitați scriitorii din zonă, jurnaliști, reprezentanți ai Liceului Pedagogic Regele Ferdinand (al cărui absolvent este) și de la la Colegiul Național Dragoș Vodă. Manifestarea se vrea un semn de apreciere și de recunoștință pentru întreaga activitate a lui Gheorghe Pârja, pentru sprijinul acordat instituțiilor de cultură sighetene, pentru promovarea imaginii municipiului Sighetu Marmației.

Detalii

Una dintre cele mai obişnuite imagini ale timpului este centrată pe moarte privită ca sfârşit al duratei unei fiinţe. În acest fel moartea ar fi sinonimă cu distrugerea a ceva. Martin Heidegger este cel care a încercat (şi a reuşit) să regândească timpul pornind de la aneantizare înlocuind, astfel, conceptele simpliste de moarte şi de timp cu nişte concepte filosofice. Modul în care filosoful german gândeşte moartea, după cum am văzut în paragraful precedent, se bazează pe o profundă viziune ontologică. De aceea sensul morţii omului este impus de această abordare ce are în centrul ei fiinţa. Din această perspectivă E. Lévinas[1] susţine că trebuie să ne „asigurăm că analiza fiinţei-aici, desfăşurată ca analiză a întrebării care se pune referitor la fiinţă, îl dezvoltă pe esse, fiinţa în sensul său propriu, în conformitate cu sensul său propriu şi nu în conformitate cu vreo deformare derivată”.

Detalii

1. Celui ce i se retează o mână, sau un picior, totdea­una în somn visează că scrie cu acea mână, că aleargă cu acel picior. Cei care au fost invalidaţi în societate aş­teaptă ziua cea mare pentru a deveni valizi, cu trup de lumină. Bucată cu bucată de s-ar rupe dintr-un om, tiparul fiinţei sale nu poate nimeni să-l atingă. Acesta este înscris într-o ordine mai adâncă, abisală, de aceea năvăleşte cu forţă în visul omului. În visul din timpul somnului, dar şi în visul din timpul de veghe. Cultura strânge aceste vise şi caută să-l redea pe om întreg.

Tot astfel se întâmplă şi cu un popor invalidat de ve­cini prea puternici, de imperii neîncăpătoare în sine. Ti­parul fi­inţei sale încrustat în memoria şi piatra istoriei nu poate fi atins, chiar dacă peste el minţi bolnave şi cre­ioane boante trasează o altă hartă. Un popor îşi are o memorie colectivă, iar aceasta constituie geneza oricărui vis al său.

Detalii

  1. Istoria timbrului cu cap de bour, unul dintre cele mai valoroase din întreaga lume
  2. Testamentul olograf al lui Avram Iancu, predat de familia Raţiu şi prezentat într-o expoziţie
  3. Procesul Maniu, cea mai mare înscenare din istoria României: ''Sunt terorizat''