Prezentarea cărţii are loc joi, 10 decembrie 2015, la ora 19.00 în Clubraum der AWO, Falltorstr. 18 a (im Hof) din Frankfurt. Romanul ilustrează istoria Europei în sec. al XV-lea şi, în special, rolul Ţării Româneşti şi al Transilvaniei în perioada de expansiune a Imperiului Otoman pe continentul european. Faptele şi momentele istorice sunt ilustrate prin intermediul multor caractere istorice, precum: împăratul Sigismund de Luxemburg şi ginerele său Albrecht de Austria, regele Poloniei Wladyslaw Jagiello sau Cardinalul Giuliano Cesarini şi sultanul Murad al II-lea.

Personajele principale sunt, de fapt, Ioan de Hunedoara şi Vladislav Draco (Vlad Dracul), cavaler al Ordinului Dragonului şi ... tatăl lui Vlad Ţepeş.

Detalii

Spaţiul şi timpul sunt două noţiuni care, în basm, au alte sensuri şi proporţii. În poveşti nu există timp şi spaţiu bine definite sau delimitate, coordonatele acţiunii fiind vagi şi imprecise, astfel putându-se spune că, două dintre caracteristicile prozei fantastice sunt atemporalitatea şi aspaţialitatea, acestea armonizându-se în mod perfect.

2.2.1. Timpul

Acţiunea basmelor se petrece acum, atunci, cândva sau odată, timpul constituind o coordonată fundamentală pentru epicul fantastic, şi totuşi, unde această noţiune este anulată, intenţionat, încă de la început. În basme, timpul nu cunoaşte îngrădiri, el contractându-se, dilatându-se şi fiind reversibil în orice moment.

Detalii

Un dans românesc specific localităţii Ticuşul Nou, Feciorescul de Ticuş, a fost inclus, miercuri, în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO

Alături de dansul "Feciorescul de Ticuş", România este prezentă în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina, inclusă în octombrie 2009, cu ceramica de Horezu (decembrie 2012) şi cu obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013).
 
Denumit de UNESCO "Lad's dance" ("Jocul flăcăului", n.r.), dansul "Feciorescul de Ticuş", specific comunităţii din Ticuşul Nou
Detalii

Creaţia populară ocupă un loc deosebit de important în literatura universală dar, încă nu se ştie, cu exactitate, unde şi când a apărut ea.

La toate popoarele, existenţa basmului este legată de obiceiul de a povesti. Povestitul, ca artă orală, este cunoscut încă din antichitate („Ulise, la curtea regelui Alcinous, distrează curtenii cu poveşti. Achile, în cearta cu Agamemnon, retras în cortul său, îşi alungă necazul ascultând poveşti.”) [1], aşa cum reiese din numeroasele izvoare istorice provenite din aceasta perioadă.

Chiar dacă basmul a apărut în urmă cu mai bine de trei mii de ani, ca gen literar folcloric, el s-a născut în anul 1812,

Detalii

Cinci poete românce, care trăiesc de mai mulţi ani în Italia, vor susţine sâmbătă un recital de poezie la Consulatul României din Milano transmite Violeta Popescu pentru Romanian Global News.

Florentina Niţă, Rodica Brad Păuna, Rodi Vinău, Olimpia Danci şi Emma Felicia Dimitriu se vor reuni începând cu ora 15.00 în Via Gignese nr.2, pentru a-şi citi propriile creaţii, dar şi a discuta pe teme literare.

Proiectul face parte din initiativele Centrului Cultural Italo Roman in dorinta de a evidentia potentialul cutlural si artistic al romanilor din Italia si importanta acestui argument in raporturile culturale romano-italiene.

Detalii

  1. De ce 1 Decembrie nu ar trebui să fie Ziua Naţională a României
  2. Haideţi, oameni buni, să ne-ajutăm singuri!
  3. Despre interese