Poetul, Ioan Alexandru , s-a ivit în glas de colinde, în ziua Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, pe „vremea colindelor”, la 25 decembrie, 1941, într-un sat ardelean, şi ursitoarele i-au menit să evoce în opera sa spiritul acestui neam prin coordonatele lui cele mai profunde: credinţa , familia tradiţională şi românismul: „Ungerea noastră n-a fost pe coroane/ Pe aur n-am luat sfântul semn/ Ţărani, vlădici, în scuturi, în sumane/ Ne-mpărtăşeau cu lingura de lemn. /Umili şi nebăgaţi în seamă/ Slugi unii altora domnească unul stăpân,/ Nedeslipiţi de sanctuarul mamă, / Cu-nvlăstărirea rănilor din mâini./ Lacrima ajunsă milenară/ Plasată-n cosmos de-un popor/ Evlavia întemeiază-o ţară/ Prefăcând-o-n foc mistuitor.”(Transilvania).

Detalii

Avea notat Nicolae Iorga în cugetările sale, că în viaţă, dincolo de umbra care te însoţeşte numai în raport cu lumina, vei avea întotdeauna doi tovarăşi, binele pe care l-ai făcut şi răul pe care l-ai făcut. Se pare că cei doi tovarăşi te însoţesc şi după ce ai trecut în veşnicie. Pe Ion Burnar îl însoţeşte în eternitate binele pe care l-a făcut. Şi a făcut bine multora, cu asupra de măsură. La trei ani după trecerea sa în lumea veşnică, un inimos prieten, scriitorul Valeriu Sabău, prozator şi poet, a decis să-i nemurească memoria într-un volum omagial, pe care l-a iniţiat şi îngrijit, iar apoi l-a tipărit cu sprijinul Bibliotecii Petre Dulfu din Baia Mare. Lansarea a avut loc la sfârşitul lunii trecute, când săptămânalul nostru nu-şi reluase încă apariţia. Ne facem prin urmare o datorie de onoare să consemnăm evenimentul, care a fost cu adevărat unul de netăgăduită semnificaţie culturală.

Detalii

Poetul nostru naţional n-a fost scutit în timpul vieţii de neplăceri. Dimpotrivă, relaţia sa cu contemporanii, autorităţi, politicieni, oameni de afaceri etc. a fost deseori tensionată şi în cele din urmă a dus la lichidarea sa fizică. Neplăcerile erau rezultatul atitudinii sale intransigente faţă de corupţia din societate, faţă de venalitatea politicienilor şi nu mai puţin faţă de lăcomia cu care veneticii încercau şi reuşeau de cele mai multe ori să se înfrupte cu neruşinare din bunurile şi bogăţiile ţării. Nu e de mirare deci, că detractorii poetului se reped şi astăzi cu o ură mereu alimentată de resentimente faţă de personalitatea sa şi faţă de însăşi esenţa şi profunzimea naţiunii române, încercând să-i minimalizeze meritele şi să-i estompeze genialitatea. Posteritatea poetului este şi astăzi maculată nu numai de detractori ci şi de cel puţin două categorii de români,

Detalii

Fundația Civică Raională "Gheorghe Asachi" Herța (Preşedinte Eugenia Cimborovici-Teodoreanu) a organizat vineri, 13 noiembrie 2015, în orașul Herța, manifestări cu genericul "Prin ei dăinuieşte conștiința de neam", prilejuite de comemorarea marelui cărturar Gheorghe Asachi (1788-1869), trecut la cele veșnice acum 146 de ani, şi a pictorilor români Artur (1868-1946) şi Paul (1897-1966) Verona, plecați dintre cei vii în urmă cu 69 de ani şi respectiv 49 de ani.

Programul comemorativ a inclus depunerea de flori şi omagierea lui Asachi la Bustul acestuia din Parcul Central, or. Herța; Evocarea personalității lui Gheorghe Asachi şi a pictorilor Verona sub genericul

Detalii

Este bine cunoscut faptul că profesorul de limba şi literatura română, prin calităţi înnăscute sau dobândite în cariera didactică, prin importanţa cunoştinţelor pe care le transmite, dar şi prin legătura afectivă, de cele mai multe ori foarte puternică, ce se naşte între el şi elevii săi, poate deveni - şi adesea devine - un model pentru generaţiile pe care le îndrumă pe calea descifrării tainelor literaturii, a frumuseţii şi bogăţiei limbii noastre.

 1. Generalitați privind studiul textului literar în clasele gimnaziale

                 Elevii vin din şcoala primară în cursul gimnazial cu plăcerea lecturii şi palide cunoştinţe despre comentariul textului,

Detalii

  1. PERSONALITĂŢI A CODRULUI ŞI CHIOARULUI - PREOTUL RADU BOTIŞ
  2. PAROHIA ORTODOXĂ SATULUNG
  3. Invazia musulmană în Europa