Vineri, 18 septembrie, va avea loc lansarea celei de-a cincea cărți a autoarei Mariana Omota.

Cartea cu titlul „POVESTEA ANEI ȘI A CĂȚELULUI AZORICĂ” este o istorioară pentru copii, despre peripețiile unei fetițe ce-și dorește mult un cățeluș.

Autoarea, deși imobilizată într-un fotoliu rulant nu renunță la plăcerea de a scrie, care îi aduce nenumărate satisfacții și împliniri.

Evenimentul este organizat de către Asociația Esperando și va avea loc începând cu ora 11:00, în cadrul Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu, Sala de conferințe.

Scriitorul Adrian Robert von Sinca, face parte din nobila categorie a scriitorilor exilului romanesc. Nobili prin atitudinea în fața distrugătorului sistem de reperesiune, nobili prin cutezanță, nobili prin creația lor, nobili prin viață și comportament, ei, rămân oamenii la care ne raportăm demnitatea.

Tânărul rebel din decada anilor 80, care a făcut opoziție regimului împreună cu alți tineri de excepție a fost, într-un anume fel, satelit al grupului Goma. Fără îndoială Adrian Robert von Sinca imediat după izgonirea sa prin Pașaport din țară, nu și-a dorit să devină vizibil în literatură.

Afrodita Cionchin ne semnalază apariția numărului 9, pe septembrie 2015, anul V de apariție a revistei on-line www.orizonturiculturale.ro cu subiecte la fel de interesante, ca și în edițiile anterioare, despre lumea culturală italo-română. Reamintim că revista are și o componentă de diplomație publică ea find o punte între cele două culturi.

Din ediția în limba română reținem câteva titluri:

Dinu Flămând: „De la Petrarca la Montale, marea poezie vine din trecut"

Corneliu Vadim Tudor a scris ultima sa poezie în urmă cu o săptămână, iar titlul acesteia este "Ultima cafea".

Redăm integral poezia lui Corneliu Vadim Tudor.
 

POEM INEDIT
ULTIMA CAFEA
     
Hai, Moarte, să bem o cafea

Originea etnică a voievozilor sau căpeteniilor care au condus primele formaţiuni prestatale şi mai apoi statale medievale româneşti este învăluită în mister. Mai mult, există indicii că aceştia ar fi de origine turcică, fie cumani, bulgari sau chazari.

În multe cazuri, în Europa medievală, întemeietorii statelor feudale nu au fost autohtoni, ci o pătură alogenă suprapusă. Este cazul Angliei medievale, condusă o bună perioadă de o nobilime şi o regalitate franco-normandă sosite în urma cuceririi din 1066.

Acelaşi exemplu este oferit de principatele ruseşti întemeiate şi conduse de dinastii vikinge, dar şi de Ungaria medievală al cărui apogeu economic şi militar a fost sub dinaşti de origine franceză sau germană.