Expoziția de fotografie Generații aduce împreună patru dintre cei mai reputați fotografi din Baia Mare: Mihai Grigorescu, Laszlo-Tibor Olah, Hajdu Tamas și Vasile Dorolţi. Expoziția deschisă la sediul Fundației Baia Mare 2021 va avea o durată de o lună și face parte din programul de candidatură la orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Persoana care i-a fost alături poetului Mihai Eminescu în cele mai cumplite momente ale ultimilor săi ani a fost Harieta Eminovici, sora poetului. Infirmă, Harieta se târa pe brânci şi cheltuia până şi ultimii bani pentru a alina suferinţele fratelui.Pe data de 10 aprilie 1887, poetul Mihai Eminescu ieşea de pe poarta sanatoriului de la Mănăstirea Neamţului. Stătuse închis aproape un an de zile, în urma unei crize maniacale, şi a primit tratamentul vremii pentru alienare mintală. La 37 de ani, poetul era un om fără adăpost, bolnav şi părăsit.
Tatăl său pierduse cea mai mare parte din avere şi vânduse tot ce a mai rămas. Eminescu nu mai avea casă şi îi mai trăiau doar două surori şi un frate.
- Detalii
- Scris de Cosmin Zamfirache
Cu toate că a fost o victimă a regimului comunist, din cauza căruia a și „evadat", nu a rostit niciun cuvânt de rău despre România. Matei Vișniec nu mai are nevoie de nici o prezentare, dar noi, cei care l-am întâlnit sâmbătă, la Atena, avem nevoie să vorbim despre întâlnirea cu domnia sa.
În urma comunicatului de presă transmis de către Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind privind declanşarea grevei japoneze la Opera Naţională Bucureşti conducerea Ministerului Culturii, reprezentată de către secretarul de stat Bogdan Stanoevici (foto AGERPRES) a avut astăzi, 21 septembrie a.c.,o întâlnire cu reprezentanţii organizaţiei noastre.
”Români, maghiari, germani, evrei, armeni sunt lumile transilvane paralele care, prin eroii lor, au scris istoria unei provincii de-a lungul secolelor”, spune istoricul clujean Attila Varga. Plecând de la această idee, ”Adevărul” vă prezintă, sub forma unui serial, personalităţi uitate din mai multe etnii şi rituri, care, prin ideile şi munca lor, pot fi considerate modele de echilibru şi toleranţă prin moştenirea lăsată Transilvaniei.