Ca orice popor, românii au o zi numai a lor. La început a fost 10 mai, a urmat 23 august şi, în final, 1 decembrie
De la înfiinţarea sa ca stat, România a avut trei date diferite pentru sărbătorirea zilei naţionale. Prima dintre acestea a fost 10 mai, celebrată în timpul perioadei monarhice constituţionale (1877-1947). Odată cu instaurarea regimului comunist şi până la căderea dictaturii ceauşiste, în anul 1989, sărbătoarea a fost marcată pe data de 23 august. După cum bine ştim cu toţii, începând cu anul 1990, ziua naţională a statului român este sărbătorită la 1 decembrie.
10 mai – zi cu semnificaţie istorică triplă
- Detalii
- Scris de Alin Motogna
De ambele părţi ale Carpaţilor, liderii politici români ai vremii au încercat să-şi aducă aportul la realizarea Unirii. Doi dintre aceştia: Iuliu Maniu şi Ion I.C. Brătianu.
Anul 1918. Atât regatul condus de Ferdinand I, cât şi provinciile locuite de români, aflate sub ocupaţie străină, sunt angrenate în conflictele primei conflagraţii mondiale. Marile imperii europene încep să se destrame. Populaţia aflată de o parte şi de alta a Carpaţilor are acum şansa de a forma un stat naţional, în adevăratul sens al cuvântului. De ambele părţi ale munţilor, liderii politici ai vremii încearcă să-şi aducă aportul la realizarea Unirii. Doi dintre aceştia: ardeleanul Iuliu Maniu şi argeşeanul Ion I.C. Brătianu.
Iuliu Maniu – liderul ţărănist cu două feţe
- Detalii
- Scris de Alin Motogna
La 30 noiembrie 1224, Regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis Diploma andreană (în latină Andreanum, germană Goldener Freibrief), prin care reconfirma coloniştilor saşi din Transilvania o serie de privilegii, care au fost menţinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876.
În 1486, diploma a fost confirmată de regele Ungariei Matia Corvin pentru toată Universitatea Săsească. Documentul nu s-a păstrat în original, ci numai ca o parte a reconfirmării din 1317 a Diplomei andreiene de către regele Carol Robert de Anjou. Actul în limba latină, pe pergament cu pecete atârnată (unul din cele mai vechi documente istorice din Transilvania), este păstrat la Arhivele Naţionale ale judeţului Sibiu.
- Detalii
- Scris de DC
Casa de Cultură a municipiului Roşiorii de Vede a fost in data de 13 noiembrie 2015 gazda unei foarte interesante activităţi, o manifestare cu o desfăşurare inedită, în care poezia şi arta grafică au dovedit că sunt, de multe ori, arte gemene.
Un public numeros, alcătuit din persoane de toate vâstele (printre care se distingeau uniformele elevilor madgearişti, însoţiţi de dna profesoară Aurelia Petrescu) a participat la această demonstraţie iniţiată de pictorul Tudor Şerbănescu şi realizată împreună cu vechiul lui prieten şi coleg Mihai-Athanasie Petrescu.
Se dă:
- Detalii
- Scris de Mihai-Athanasie Petrescu
Scenaristul şi producătorul muzical de origine britanică Mark Reeder a vorbit într-un interviu acordat MEDIAFAX despre România comunistă şi postdecembristă, despre muzică şi despre cel mai nou film al cărui protagonist şi coscenarist este, "B-Movie: Lust & Sound in West-Berlin 1979 - 1989".
La 20 de ani, în 1978, a ajuns în Berlinul de Vest, unde, după cum a afirmat, nu plănuia să se stabilească. Pasionat în egală măsură de muzică şi de istoria Europei de est, în momentul căderii zidului Berlinului, Reeder se afla în drum spre România. "În România, am trăit acele ultime săptămâni ale lui Ceauşescu. Am avut senzaţia că am tras comunismul în jos după noi", a spus acesta în interviul acordat MEDIAFAX.
- Detalii
- Scris de Patricia Marinescu