Poza Teleormanul 180Pornind de la spusele lui Mircea Eliade: „Cărțile ne obligă să ne petrecem timpul într-o manieră inteligentă”, colectivul de redacție al revistei „Teleormanul cultural”, din Roșiori de Vede, ține să facă acest lucru, cu prisosință, conectând și captând atenția cititorilor printr-o nouă apariție a acestei reviste de cultură și atitudine, prin numărul din aprilie 2021 - anul V, nr. 2 (17), număr care țintește publicul cititor fidel, oferind o nouă bibliotecă în paginile ei.
Editorialul este semnat de secretarul de redacție al revistei, omul de cultură și fiu al Teleormanului, Ioan Romeo Roșiianu care prin materialul despre „Arta comunicării și persuasiunea” trage un semnal de alarmă pentru trezirea conștiinței „într-o lume clar improprie visului și poeziei, într-o lume cu sisteme de valori răsturnate” în care cititul plânge uitat într-un colț, fiind considerat desuet, iar creatorul de scriitură înălțătoare trăiește drama însingurării în propria-i lume, prin „retragerea sinelui în știință”.
Dar „Nihil sine Deo”, deoarece credința a fost și rămâne baza spiritualității românești, iar speranța că actul creator va fi cartea de căpătâi a românului, rămâne lumina de la capătul tunelului.

cop mare MongolulDespre fino-ugrieni, sinucideri și teorii maghiaromane, cu dragoste. Eram student în anul II sau III. (Istorie-filozofie, Universitatea București -1977-1981-) O colegă simpatică, plină de viață, ne-a adus un "pont", când stăteam la o țigară, în pauză: maghiarii au probleme mari cu sinuciderile. Deși colegii -și mai ales colegele- aveau surse credibile de informare și foarte sus puse, am luat știrea ușurel. Ca o birfa internațională. Câțiva ani mai tîrziu, o știre din presa noastră (nu mai țin minte dacă era comunistă sau ... "liberă") întărește știrea colegei, aducând vorba despre sinucigașii din Ungaria. Am înregistrat totul, ca fapt divers. Nu mă ajuta cu nimic să știu că vecinii noștri sunt campioni la sinucideri. Îmi făceam tot felul de idei despre cauzele posibile. Dar nu mă dădea grija afară din casă. Zilele trecute, îmi cade în mînă (prin intermediul unei rude) o carte ce părea interesantă. "Genele și cele șapte păcate capitale" de Konstantin V. Zorin. Medic și psiholog. (Traducere din limba rusă de Eugeniu Rogoti, București, Editura Sofia, ediția a II-a, 2014.) Desigur, într-o colecție ortodoxă.

Iulia Maria Ciherean             Evocarea temei copilăriei este des întâlnită în scrierile marilor autori români, dar și autori din literatura universală. Copilăria este o temă ce dă naștere marilor capodopere din literatura română, dar și din cea universală. Literatura este scena pe care copilăria debutează și prinde mereu viață.
           Copilăria este modalitatea prin care sentimentele, gândurile, trăirile, emoțiile scriitorului ajung sub diverse forme la cititor pentru a-l sensibiliza, pentru a-l emoționa și pentru a-l introduce în universul creat de autor. Ea este o sursă inepuizabilă de experimentare a realității, prin care trăiești vremuri de mult trecute prin intermediul memoriei involuntare sau prin intermediul fotografiilor, care stau ca mărturie la tot ceea ce s-a petrecut de-a lungul vieții noastre și reprezintă o lume, în care imaginarul predomină absolut, o lume în care visele devin realitatea imediată, o lume în care orice pare imposibil, se transformă rapid în posibil.
            Anii copilăriei, ca perioadă distinctă de viaţă cu particularităţile sale specifice, sunt considerați fundamentali. Jean Piaget credea că: ,,Orice adult care încearcă să-i înţeleagă pe copii este asemenea unui explorator care redescoperă el însuşi, în alţii, ceea ce societatea a descoperit înaintea sa, astăzi tema copilăriei a redevenit un subiect central pentru cercetările din domeniul educaţiei în societăţile moderne.”

tabara De amicitia 2021Timp de 5 zile, în perioada 23 – 27 iunie a avut loc la Alba Iulia ediţia a V-a a Taberei prieteniei literare „De amicitia”, Ediţia 2021, în superba vilă Elisabeta de la periferia oraşului Unirii - Alba Iulia, în organizarea ireproşabilă a scriitoarei Mariana Moga.
În prima zi, sub genericul „Să ne cunoaştem mai bine” coordonatoarea taberei Mariana Moga ne-a rugat să ne prezentăm, să ne facem un scurt curriculum vitae literar pentru cei aflaţi pentru prima dată la această tabără în care se cultivă prietenia, altruismul, dragostea de carte şi neam, pe cei peste 30 de scriitori participanţi.
 A doua zi „s-a intrat în pâine” cum s-ar spune şi au avut mai multe lansări de carte: Silvia Giurgiu, Zenovia Zamfir,Sergiu Botezatu din Republica Moldova, Liliana Ghiţă Boian Jianu; conferinţa susţinută de prof. dr. Maria Vaida „Poetul Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi Noaptea”, un moment aparte a avut loc prin prezentarea de către prof. Gelu Dragoş a unor cărţi ale editurii „eCreator”Baia Mare semnate de: Ioan Romeo Roşiianu (două), Daniel Luca, drd. Petronela Apopei, Cristian Gabriel Moraru, cărţi care au fost oferite bibliotecii taberei „De amicitia”.

machiavelli by santi di titoSe împlinesc 494 de ani de la moartea scriitorului, diplomatului, funcţionarului public, filozofului şi omului politic italian Niccolo Machiavelli.
Gânditorul renascentist, cunoscut cel mai bine pentru lucrarea sa „Principele” considerată primul tratat modern de politică, a fost preocupat de metodele prin care se poate cuceri şi menţine puterea, descriind un tip de suveran ce nu se supune normelor etice tradiţionale.
Astfel, cartea menţionată e un compendiu de sfaturi şi exemple privind guvernarea – informaţii adunate de-a lungul carierei de consilier militar şi diplomatic a autorului.
Încercând să intre în graţiile familiei de Medici, proaspăt reinstalată în fruntea Florenţei, autorul dedica Principele lui Lorenzo de Medici.