Dincolo de orizonturi ,eternitatea cuvantului si-a facut castele de nisipuri miscatoare .
Uneori zabovesc si eu adulmecand cu stupoare nelinistea sufletului pierdut in egocentrismul caracteristic al unei fiinte prea narcisiste ,pierdute in dezastrul unui gand launtric.
Ne zbatem ca pestele pe uscat nazuim parca prea nedumeriti sa ne avantam cu prea multa usurita pe cele mai inalte culmi dar nu suntem convinsi ca putem rezista acolo sus:doar nazuim!
Uitam sa fiim noi cei de la inceputuri .Schimbarile haotice ne-au metamorfozat continuu in acest timp artandu-ne dezastru spre care ne indreptam...iar noi ce facem?
Constientizam treziti de un gand razlet si cu mirarea tamplei albite prea devreme ,continuam sa mergem catre pierzanie invocand intamplari iscodite de mintea prea ingusta cum ca noi am avea dreptate.Tardiv!
Dreptatea cuvantului fata de dreptatea eternului timp inexorabil ucigandu-l cu interese ascunse...noi vom fi cei invinsi!
Suntem lasi si nerecunascatori cerului dorindu-ne sa-l putem atinge,sa-l putem avea personal,mintindu-ne ca-l iubim cu iubire pura...
- Detalii
- Scris de Ioana Stroe
Vara, cu strălucirea ei măreață, poartă în inima ei multiple simboluri care au fost înrădăcinate în tradițiile și credințele umanității de-a lungul secolelor. Aceste simboluri sunt încărcate de o profundă semnificație și au legătură cu transcendența.
Solstițiul de vară marchează începutul verii și, în același timp, cea mai lungă zi din an. În mitologia românească, acest moment de trecere este încărcat cu o serie de semnificații și tradiții care amintesc de vechi credințe solare. Solstițiul, prin poziția extremă a soarelui, simbolizează o vreme a plenitudinii, a abundenței, dar și a unei instabilități latente, deoarece, de aici încolo, zilele încep să se scurteze. În această zi are loc „lupta” dintre zi și noapte, între lumină și întuneric, o temă mitologică fundamentală ce se regăsește în multe culturi.
Noaptea de Sânziene este un exemplu din mitologia populară ce aduce în prim-plan mitul măreției verii. Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaicele, sunt spirite ale naturii care, în noaptea de 24 iunie, dansează în aer liber, îmbrăcate în alb.
- Detalii
- Scris de Adriana Craciun
Se făcea că m-am trezit dintr-un somn adânc de câteva sute de ani.
Nu știu cum am dormit atât de mult dar cert este că patul meu elegant din dormitorul alb pe care-l știam atât de bine nu mai era același cu patul în care m-am trezit și care mă înțepa până la piele prin cămașa de noapte de in cu care eram îmbrăcată. Culoarea pereților era de un alb imaculat și mă întrebam unde a dispărut verdele ca iarba de pe pereții dormitorului meu cu a căror imagine mă trezeam în fiecare dimineață?! Speriată m-am uitat în jur și văzând că nu cunosc locul și fiind ferm convinsă că visez mi-am zis ok închid ochii și dorm mai departe că nu-i decât un vis.
Dar un mieunat insistent de pisică mă obliga să deschid ochii căci pufoșenia se afla lângă mine. O scumpete de pisicuță mică albă cu ochi albaștri se uita la mine cerând parcă de mâncare! O, dar ce mult seamănă cu Alicia pisicuța noastră ce o aveam cândva în România! Și parcă înțelegându-mi gândurile pisicuța s-a apropiat mai mult de mine punându-și căpșorul la mine în palmă. Vai de mine așa făcea și Alicia!
- Detalii
- Scris de Mihaela CD
Oricine are un dram de cultură știe că celebra expresie Panem et circenses îi aparține poetului roman Juvenal (sec.I-sec.II e.n.), care s-a născut și a trăit în perioada dinastiei iulio-claudiene, deci cunoștea foarte bine starea de lucruri din Imperiul Roman incipient. Cum din dinastie fac parte cinci împărați (Octavianus Augustus, Tiberiu, Caligula, Claudiu, Nero), ale căror însușiri umane și cârmuitoare sunt cuprinse între remarcabil (primii doi) și detestabil (ceilalți trei, îndeosebi Nero), și cum domnia lui Augustus, primul împărat roman, a început în a doua jumătate a ultimului secol de dinaintea erei noastre, se subînțelege că marele satiric roman știa doar din citite și auzite de preocupările primilor cezari întru mulțumirea gloatelor romane cu pâine și circ, chit că această preocupare, după austeritatea impusă de Tiberiu într-ale circăriei (interzicerea luptelor dintre gladiatori), în cei patru ani de demențială cârmuire a lui Caligula a devenit o componentă prioritară în politica acestuia.
- Detalii
- Scris de George PETROVAI
Citește mai departe: Tinerețea fără bătrânețe a dictonului latin Panem et circenses (Pâine și circ)
Asociația culturală româno-germană Alexandru Ioan Cuza, cu sediul în Heidelberg, în sud-vestul Germaniei, condusă de mai bine de trei decenii de prof. Iosif Herlo, și-a câștigat încă de la începuturi reputația unei instituții care promovează și susține schimbul cultural între România și Germania, aducând astfel un aport prețios la crearea unei atmosfere de cunoaștere, respect și apreciere reciprocă în spațiul dintre estul și vestul Europei. Organizarea, ani la rând, a Festivalului George Enescu, prezența unor personalități de prestigiu precum Florin Piersic, Maia Morgenstern, Ana Blandiana, Luiza Borac, Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu, dar și a unor ansambluri muzicale și de teatru remarcabile, au cimentat renumele asociației. Multe reprezentații teatrale pe scena din Heidelberg au atras și încântat un public fidel, iubitor dar și cunoscător de teatru.
Ieri, 30 iunie 2023, publicul din Heidelberg a avut însă prilejul de a fi prezenți la un spectacol pe cât de simplu în anunțul public - ”Soacra cu trei nurori” -, pe atât de remarcabil în desfășurarea sa. Teatrul ARARAT, din Baia Mare, sub conducerea și cu participarea activă ca protagonist a lui Claudiu Pintican ne-a oferit, și oferă, un spectacol de excepție!
- Detalii
- Scris de Adrian Militaru
Citește mai departe: Eveniment teatral deosebit la Heidelberg