o sansa pentru tineri 180După revista ”Scena tinerilor”, care adună între coperțile ei valoroase pagini de teatru, eseuri, confesiuni ale cadrelor universitare de la Academia de Arte și Teatru Târgu Mureș și a Facultății de Teatru și Film Cluj Napoca, teatrologie, iată că editorul și inițiatorul acestui proiect generos, scriitorul Ioan Romeo Roșiianu ”recidivează” la foarte, foarte scurt timp cu o alte carte pentru și despre tineri, revista ”O șansă pentru tineri”, editura ”eCreator” Baia Mare, octombrie 2021.
Echipa care i-a fost alături, echipă cu experienţă şi valoare, este formată de către: Marian Ilea-redactor șef, Cristian Gabriel Moraru-secretar general de redacție, Petronela Apopei, Ioan Pavel Azap, Mioara Bahna, Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Florin Dochia, Vasile Muste și Nicolae Toma, membri, ceea ce spune mult despre seriozitatea cu care s-a muncit la acest proiect literar.
De remarcat că revista seamănă cu o ”carte pentru mulți și despre mulți”, între coperțile ei fiind cuprinși nu mai puțini de 77 de autori, majoritatea tineri și foarte tineri! Ce șansă pentru ei să debuteze la vârste atât de fragede într-o revistă cunoscută în țară și străinătate. Ce mână întinsă acelor pentru care scrisul este o pasiune și poate deveni o profesie! Trebuie menţionat faptul că un ajutor financiar a venit din partea Primăriei municipiului Baia Mare, fapt lăudabil în vremi când cultura este considerată o ”cenușăreasă”, este lăsată mereu și mereu la coada priorităților de cei care ne conduc.

Jean Jacques RousseauCelebrul filosof de origine elvețiană Jean-Jacques Rousseau oferea sfaturi grozave, însă chiar el nu le urma. Rousseau scria cu mult entuziasm despre natură, deși mare parte din timpul său îl petrece în aglomerația din Paris.
Rousseau lăuda viața conjugală și scria cu înțelepciune despre educația copiilor, însă filosoful a trăit cu menajera sa, luând-o de nevastă abia după 23 de ani, și i-a abandonat pe copiii săi. Rousseau scria despre igienă, deși trăia într-o mansardă sufocantă. Filosoful promova virtutea, deși el era departe de a fi virtuos. Cu toate acestea, scrierile sale despre politică, literatură și educație au avut o influență profundă asupra gândirii moderne.
Având origine franceză și hughenotă, Rousseau s-a născut la Geneva, Elveția, la data de 28 iunie 1712. Tatăl său era ceasornicar. Tânărul Rousseau a avut o copilărie fără prea multă disciplină, iar la vârsta de 16 ani a ajuns vagabond. În orașul Chambéry din Franța, Rousseau a cunoscut-o pe Doamna de Warens, o femeie care avea să-i influențeze evoluția intelectuală. Pentru o vreme, Rousseau a umblat prin Elveția, Italia și Franța, câștigând bani ca secretar, meditator și profesor de muzică.

emil cioran 14 captura youtube descoperaSpre sfârșitul secolului XX, un filosof român a fost invitat la o conferință organizată la Zürich. Filosoful a fost introdus cu retorică fastuoasă și comparații măgulitoare. Vorbitorul a zâmbit și l-a uimit imediat pe interpretul său german, acesta începându-și prezentarea cu „Mais je ne suis qu’un déconneur” („Dar eu sunt un simplu măscărici”).
Câțiva dintre criticii săi ar fi probabil de acord, însă nu ar avea dreptate. Fără îndoială, Emil Mihai Cioran merită pe deplin să fie inclus alături de marii filosofi francezi și europeni. Cioran s-a născut în Rășinari în aprilie 1911. Tatăl său, Emilian Cioran, era protopop ortodox, preot în sat și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira, a fost fiica unui nobil transilvănean. Locul în care s-a născut și profesia tatălui sunt două aspecte care aveau să devină cruciale în operele sale mai târziu în viață.
Originile românești ale filosofului Emil Cioran sunt considerate adesea sursa pentru temperamentul romantic, fatalist și deprimat, iar chemarea ecleziastică a tatălui său este reflectată în preocuparea necontenită a fiului său cu teme religioase sau pericolele și bucuriile ateismului.

n„Cuvintele dau forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”.
(Benjamin Lee Whorf).

Colegiul Medicilor dintr-un județ  a elaborat un document intitulat „CM fara personalitate juridica” prin care, probabil!?, a dorit să ofere instrucțiuni cu privire la modul de organizare a „Cabinetelor medicale fără personalitate juridică”.
Acest material este un foarte bun exemplu de modul agramat în care se elaborează documentele (și) în cele mai multe instituții private de interes și de utilitate publică .
Existenţa numeroaselor neajunsuri cu care se confruntă populația este cauzată și de pasivitatea oamenilor de bine care uită că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”. (Albert Einstein), că „Toţi suntem responsabili de prosperitatea prostiei” (Vasile Ghica) și că „Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea”. (Seneca, Troades, 290).
În cazul în care tot mai mulţi oameni de bine, în special cei din mass-media și dintre elitele autentice ale societăţii, s-ar preocupa și de neajunsurile cu care se confruntă populația în fiecare zi din cauza neajunsurilor existente (și) în activitatea instituțiilor private de interes și de utilitate publică, aşa cum sunt și cele prezentate în acest articol, ar fi eliminate cele mai multe dintre acestea. În caz contrar „somnul raţiunii naşte monştrii” care se hrănesc cu zilele noastre fripte..

pFericirea nu este un simplu concept ori un ideal imposibil de atins. Ea este o năzuinţă neîntrerupt umană, ce poate şi trebuie să fie convertită în realitate, dar o năzuinţă articulată pe firea, educaţia şi aspiraţiile fiecărui individ în parte. Fiind, deci, în egală măsură produsul şi generatorul echilibrului lăuntric al omului, un echilibru de primă importanţă pentru orientali (chinezi, japonezi, indieni), este cât se poate de evident că fericirea va fi savurată doar acolo unde acţionează în interdependenţă următorii doi factori:
a)Mişcarea fericirii are loc în interiorul sistemului tridimensional credinţă-iubire-bine, fapt care garantează că, dacă credinţa şi iubirea sunt sincere şi atotcuprinzătoare, atunci omul – numai întrucât urmăreşte prioritar binele moral, iar nu binele fizic (hedonic) – are toate şansele ca din bun să devină mai bun, caz în care ea (fericirea) dobândeşte consistenţă şi durabilitate;
b)Direcţia de acţiune pentru cunoaşterea adevăratei fericiri este dinspre interior spre exterior, dinspre individ spre semeni, desigur, cu inerentele întoarceri şi autoreglări ale focarului de iradiere.