Ivor Benson a fost, ca şi Douglas Reed, un jurnalist britanic participant la evenimentele care au trasat caracterul şi destinele secolului nostru. A scris pentru ziarele The Daily Express şi The Daily Telegraph din Londra şi The Rand Daily Mail din Johannesburg, Africa de Sud, iar din 1964 până în 1966 a fost consilierul pe probleme de informaţii al primului ministru Ian Smith al Rhodeziei (astăzi Zimbabwe). Astfel, a fost observator direct şi imediat al acţiunii de distrugere a civilizaţiei şi economiei continentelor din emisfera sudică. Cartea The Zionist Factor nu este o analiză istorică continuă, ci o serie de discuţii ale diferitelor aspecte ale ofensivei dirijate împotriva creştinismului şi civilizaţiei sale. Unele au apărut sub formă de articole în revista lunară a autorului, Behind the News (În spatele ştirilor) apărută în Africa de Sud.

Dorin Ştef, autorul lucrării, cercetător bine orientat, pasionat şi priceput, a realizat o lucrare utilă în partea care-i aparţine. A adunat date de mare utilitate pentru toţi, legate de zonele folclorice ale actualului judeţ, pe care le tratează sintetic. Legat de localităţi descoperim o serie de date importante referitoare la zonare, localităţi componente, etnii conlocuitoare, numele comun al locuitorilor, atestări documentare, localităţi cu nume identice sau asemănătoare, personalităţi, monumente istorice, arii protejate, subdialectul vorbit, poreclele locuitorilor, etc. Este importantă reproducerea tradiţiilor legate de toponime în multe cazuri esenţiale în lămurirea originii şi semnificaţiei acestora. Din păcate lipsesc unele foarte importante legate de geneza localităţilor Boiereni, Ungureni, Oarţa de Sus, Cufoaia, despre care nu a avut informaţii.

CAPITOLUL V BOCETUL. EXPRESIVITATE ŞI COMUNICARE RITUALĂ

V. 2. Bocetul: Expresivitate şi comunicare rituală

Comunicarea rituală la nivelul unui grup sau, în cazul general, la nivelul unei comunităţi bine definite se poate realiza prin cuvânt, gest şi acţiune. Nu trebuie însă să tragem concluzia că  prin comunicare vom înţelege numai cuvânt, deoarece există anumite ritualuri ce au drept interdicţie de bază chiar folosirea cuvântului. Încele ce urmează vom lua în discuţie forma de comunicare rituală ce utilizează cuvântul, şi anume ne vom îndrepta atenţia ca și în capitolul recent asupra bocetelor ce sunt o componentă importantă în cadrul ceremonialului funebru performat în Maramureş.

Fireşte că mulţi muritori se simt atraşi de farmecul istovitor al filosofiei, pe care Aristotel o ridica la rangul de arta artelor şi ştiinţa ştiinţelor, deşi în vremurile noastre absurd-pragmatice nu se mai bucură de preţuirea de altădată, după ce rând pe rând în decursul veacurilor a fost deposedată de artele şi ştiinţele pe care cândva le cârmuia.

            Şi totuşi, în aceste vremuri nefaste pentru toate monarhiile, ea – prin forţa totalizatoare în folosul cunoaşterii cu care a fost învestită de divinitate – rămâne mai departe regina gândirii umane, singura, de altminteri, capabilă să arunce punţi trainice peste hăurile săpate de orgolii între ştiinţele particulare. (Indiscutabil că ea încă reprezintă cu mult mai mult decât îi hărăzea la vremea lui în derâdere Bertrand Russell

CAPITOLUL V BOCETUL. EXPRESIVITATE ŞI COMUNICARE RITUALĂ

V.1. Bocetul în ritualul funerar din Maramureş

În judeţul Maramureş astăzi, încă, poezia înmormântării este performată în anumite localităţi de pe valea Izei, Marei, Cosăului sau în zona Lăpuşului. În Codru şi Chioar această secvenţă din ceremonialul funebru se semnalează numai extrem de rar. O caracteristică pentru întreaga zonă la care ne referim, Maramureşul, este aceea că nu s-au înregistrat în cercetările de teren din ultimul secol cântece ceremoniale de înmormântare, considerate de C. Brăiloiu cele mai vechi şi mai importante.