La scurta vreme dupa ce ecourile Festivalului International de Film abia au inceput sa se estopeze intrucatva, Sighetu Marmatiei revine-n prim planul culturii nationale ca o adevarata inima pulsanda a folkului mare si de calitate.
Cea de-a III-a editie aduce pe scena festivalului si o uriasa provocare pentru tinerii imblanzitori de corzi, o atmosfera sufocanta de emotie, dar si una de caldura sufleteasca si relaxare.
Astfel, in zilele de 7 şi 9 august 2015 va avea loc la Sighetu Marmatiei cea de-a treia ediţie a Galei muzicii folk -„Floare de Colţ”.

25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, Teleorman - d. 29 iulie 1944, Alba Iulia. Perceptorul-scriitor, alaturi de fiul lui Sadoveanu, ingropat in Cimitirul Eroilor

Ion Pena a scris și s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de cǎtre ciracii cenzurii în "fondul special interziși - (S)", între 1945 și 1989. Viața lui s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spun a blestemului. Ca prim nǎscut, a avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care pǎrinții l-au pierdut in timpul vieții.

Peste 15 edituri din toată țara se reunesc, săptămâna viitoare, la Sinaia, pentru participarea la a V-a ediție a Salonului de carte și muzică, găzduită de Casino în intervalul 12 – 15 august. Evenimentul este organizat de Primăria stațiunii în parteneriat cu Departamentul pentru Relatii Interetnice al Guvernului României și cu Asociația Socio-culturală „Prahova Excelsior”, iar printre expozanți se numără Corint, RAO, Librariile Humanitas, All, Orizonturi, Niculescu, DPH, Carminis, Integral, Marabooks, Editura MAI, Byton, Coloritoria, Vacanțe la țară etc.. “Programul este bogat și divers: lansări si prezentări de carte, manifestări literare și cultural-artistice, dezbateri, mese rotunde, cenacluri, recitaluri muzicale și de poezie, prezentarea tradițiilor specifice comunităților etnice din țara noastră prin cântece, dansuri, filme documentare, degustări culinare etc.” anunță organizatorii.

Sentimentul de adoraţie şi totodată de recunoştinţă pentru mama lui Isus a mişcat elanurile lirice ale unor mari poeţi din cele mai vechi timpuri. Este suficient să amintim în acest sens impresionanta rugăciune adresată Mariei în "Purgatoriul" lui Dante, sau cea scrisă de Fr. Villon întru gloria aceleiaşi Regine a cerului.
Vremurile mai noi nu au făcut să dispară acest sentiment, întrucât sacrul a rămas, după cum constată Mircea Eliade, una din constantele sufletului omenesc. Astfel, alături de Maria, Fiul său, a fost celebrat cu aceeaşi veneraţie şi forţă poetică în bucăţi lirice scurte, însă pline de patos, care pot fi considerate veritabile rugăciuni. În literatura română, putem menţiona rugăciunile scrise de Vasile Cârlova, Mihai Eminescu, Octavian Goga etc.

N-am avut inspiraţia să-mi notez „povestea” asta interesantă a descoperirii Sibiului de către Constantin Noica. După apariţia „Jurnalului de la Păltiniş”, l-am îndemnat pe finul lui, Relu Cioran, să scrie despre relaţia filozofului cu oraşul nostru, pentru că „la început a fost Sibiul şi pe urmă Păltinişul”. Întrebarea „Ce importanţă mai are asta?” m-a descumpănit şi n-am ştiut să răspund, iar memoriile lui Aurel Cioran, cel mai apropiat prieten al lui Noica, n-au mai fost scrise. Acum regret enorm pentru că aceste memorii ar fi adus date de tot interesul ce depăşeau sfera „localismului” şi a anecdoticului.                              

Pe la sfârşitul anilor `70 Constantin Noica mărturisea că a “descoperit frumuseţea Sibiului într-o primavera urâtă” şi a povestit că în primavera anului 1940 a fost la Sibiu la o şezătoare literară.