Zborul poetic tinde spre eliberarea sufletului, singurătatea poetului, în nesfârşitele-i ipostaze, îşi creează o lume doar sieşi posibilă, printr-o tacită coincidenţă, tărâmul complet al dreptelor geometrice şi existenţiale.  Care este linia măsurii şi din ce categorie poate face parte? Ce semnificaţie îi atribuim acesteia până la determinare, până la regăsirea noastră în lumina dimprejur, sau în aprecierea dinăuntru? Sau cu ce-l asociem în aşa-zisul „joc de limbaj”, pentru a-i putea atribui alte semnificaţii, alte înţelesuri?

La 8 noiembrie 1869, s-a născut medicul Nicolae Paulescu, unul dintre precursorii descoperirii insulinei, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (m. 19 iulie1931)
Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism.
Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.

După Marea Unire, în componenţa corpului electoral al României au intrat şi cetăţenii majori din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, români sau minoritari cu cetățenie română care, pe lângă faptul că au mărit consistent numărul alegătorilor, aduceau cu ei şi mentalităţi proprii, specifice spaţiului geografic, cultural şi spiritual din care proveneau.

În Vechiul Regat, Dobrogea şi Basarabia, în primele trei alegeri pentru Parlamentul României (1919-1922), s-a aplicat sistemul reprezentării proporţionale, împrumutat din legea electorală belgiană, amendată cu unele principii din legea elveţiană[1]. Conform decretului-lege electoral, din 14 noiembrie 1918, toate judeţele ţării erau reprezentate în funcţie de proporţia populaţiei lor şi anume: se alegea un deputat la 30000 de locuitori şi la fracţiunea suplimentară superioară numărului de 20000 de locuitori.[2]

Forțele militare speciale (precum faimoșii militari SEAL ale Marinei Statelor Unite) nu par a avea multe lucruri în comun cu fotbaliștii de primă ligă din Anglia sau Spania. Cu toate acestea, tehnici care își au rădăcinile în antrenamentele mentale ale militarilor de elită pentru a-și crește performanțele când se află sub presiune sunt folosite de sportivii de talie mondială pentru a câștiga un avantaj mental asupra rivalilor.
Una dintre aceste tehnici a fost dezvoltată de către cercetătorii de la Universitatea din Montreal și este folosită cu succes pentru îmbunătățirea a 5 tipuri de atenții, precum și conștientizarea și memoria de lucru. Programul are la bază abilitatea creierului de a-și forma noi căi neuronale – neuroplasticitatea.

La 5 noiembrie 1880 s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu, povestitor, nuvelist, romancier, om politic (m. 19 octombrie 1961).
Mihail Sadoveanu a fost membru corespondent al Academiei Române din 26 mai 1916, membru titular din 1 iunie 1921 şi membru titular activ din 12 august 1948.
Cunoscut mai degrabă ca un ilustru scriitor decât ca om politic, Mihail Sadoveanu a lăsat posterităţii o operă care se întinde pe o jumătate de secol, având „amploarea unei întregi literaturi”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.