Tudor Arghezi a fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură de un profesor de literatură română de la Universitatea din Roma, Angelo Monteverdi. Dezvăluirea a fost făcută de Academia Suedeză, care are obiceiul ca în luna ianuarie a fiecărui an să desecretizeze listele nominalizaţilor, după 50 de ani. Anul acesta a venit rândul listelor din anul 1965 să fie consultate, iar printre cei 90 de nominalizaţi se regăseşte şi poetul şi scriitorul român Tudor Arghezi, potrivit Romania TV.

Alături de Tudor Arghezi, pe lista datată 1 februarie 1965 apar şi scriitorii Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Jorge Luis Borges, Samuel Beckett, W. Somerset Maugham, Heinrich Böll, Ernst Jünger şi André Malraux.

La fiecare patru ani adăugăm o zi în calendar lunii februarie, anul respectiv numindu-se an bisect. Dar de ce facem acest lucru?

Explicaţia este una simplă. Adăugarea acestor 24 de ore suplimentare în calendar asigură sincronizarea lui cu mişcarea Pământului în jurul Soarelui.

În timp ce calendarul modern conţine 365 de zile, timpul necesar cu adevărat Pământului pentru a orbita în jurul Soarelui este uşor mai mare, de circa 365,2421 zile. Diferenţa poate părea neglijabilă, dar de-a lungul deceniilor şi al secolelor acea pierdere care reprezintă un sfert de zi pe an ar deveni importantă.

La data de 7 ianuarie 1989, a încetat din viaţă Hirohito, cel de–al 124–lea împărat al Japoniei, care a domnit 62 de ani. El a fost urmat la tron de către fiul său, Akihito (n. 29 aprilie 1901).

Hirohito s-a născut în Palatul Aoyama în Tokyo. A fost primul băiat al Prinţului Moştenitor Yoshihito (viitorul Împărat Taishō) şi al Prinţesei Sadako (viitoarea Împărăteasă Teimei).
 
Potrivit tradiţiei, Hirohito a fost separat de părinţii săi şi, împreună cu fratele său mai mic, Yasuhito (viitorul Prinţ Chichibu), a fost dat în grija unui amiral pensionat, contele Kawamura Sumiyoshi, şi a soţiei acestuia.

            Alfred North Whitehead[1] ocupă în filosofia contemporană o poziţie aparte datorită atitudinii critice faţă de interpretarea exclusiv raţionalistă şi mecanicistă a lumii. El a încercat să înţeleagă lumea cu ajutorul unor noi concepte capabile să „furnizeze expresii exacte la inexactităţile evenimentelor concrete şi, astfel, să înlăture dezechilibrul existent între gândire şi faptă”. Influenţat de către Bergson, Whitehead interpretează natura după sistemul „unităţii de proces” şi nu după modelul „grăuntelui de energie fără destinaţie”[2] Care sunt consecinţele acestei metode pentru problema imortalităţii?

            În primul rând este vorba de reperele logice pe care filosoful englez le introduce în această dezbatere. Pentru el orice demonstraţie trebuie să plece de la presupunerea că “între toate entităţile şi toţi factorii din univers se află relaţii foarte strânse “[3],

Un erou al Romaniei este atacat visceral: Ion Siugariu, poet-martir, cazut in razboiul anti-hitlerist, in satul Brezno din Slovacia, unde ar urma sa fie denumit podul din localitate cu numele sau, pe 28 august a.c.

Detalii despre caz, mai jos.

Ion Soranu Siugariu, absolvent al Liceului Gojdu din Oradea si al Facultatii de LItere si Filosofie din Bucuresti, a fost si jurnalist literar. In februarie 1942 poetul şi-a susţinut teza de licenţă cu lucrarea "Aspectul jurnalistic al literaturii moderne", avându-l ca îndrumător pe Mihail Ralea.