Zvonurile legate de detectarea undelor gravitaţionale primordiale, adică acele vibraţii ale structurii spaţio-temporale generate de obiecte masive aflate în mişcare accelerată, care au fost numite şi Sfântul Graal al cosmologiei, ar putea să se confirme, informează The Guardian.

Un experiment de amploare, denumit Advanced Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory (LIGO), utilizează detectoare din Hanford (Washington) şi Livingston (Louisiana) pentru a identifica undele gravitaţionale şi, potrivit unor zvonuri din lumea academică, acest lucru s-a întâmplat deja. În prezent, echipa de cercetători americani lucrează la studiul care priveşte semnalul detectat al unei unde gravitaţionale primordiale.

Din capul locului fac precizarea că, deşi analizate în acelaşi text, cele trei orientări sau secte (anterioare creştinismului în faza de început, apoi contemporane cu creştinismul primitiv) trebuie privite diferenţiat atât prin rolul lor la constituirea primelor comunităţi creştine (esenienii), respectiv prin influenţa directă sau intermediată pe care au exercitat-o asupra creştinismului medieval (iudeo-creştinii şi gnosticii), cât şi prin modul diferit cum au fost privite respectivele influenţe de dogmatici şi/sau de istorii creştinismului, iudeo- creştinismul şi gnosticismul fiind tratate ca primele erezii creştine la puţin timp după apariţia lor.

            Taman asta face şi Gh. Vlăduţescu în cartea sa Ereziile evului mediu creştin,

Istoria Dinastiei Române a început acum 150 de ani odată cu sosirea în ţară a Principelui Carol, prusac din Casa de Hohenzollern, fiul Prinţului Karl Anton şi al Principesei Josephine.

Primirea triumfală de care a avut parte în București la 10 mai 1866 a pus capăt unei perioade de incertitudine în Principatele Române.

Unirea, în pericol

Instabilitatea politică începuse imediat după ce o coaliţie formată din conservatori, liberali moderaţi şi radicali l-au forţat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Invenţia purta numele de “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”

Una dintre personalităţile ştiinţei româneşti de mai puţin largă notorietate, dar de indubitabilă valoare pe multiple planuri este Petrache Poenaru (1799-1875). Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”.
 
A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. Participă la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. A fost profesor de fizică şi matematică la Colegiul Sf. Sava, unde funcţionează apoi şi ca director.

Regele Ferdinand I a fost puternic influenţat în deciziile sale de fruntaşul liberal

Ion I. C. Brătianu (1864 - 1927) a fost om politic, inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi membru de onoare al Academiei Române. Dominând cu autoritate viaţa politică din România timp de două decenii, în aceeaşi măsură adulat şi contestat, Ion I. C. Brătianu a fost una dintre cele mai complexe şi controversate personalităţi politice din istoria României. Viaţa sa aproape s-a confundat cu aceea a Partidului Naţional Liberal, pe care l-a condus şi prin care s-a realizat ca om politic.
 
Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea.