(Încotro mergem?)

            Din cele mai vechi timpuri omul s-a arătat preocupat de „citirea” viitorului său, motiv pentru care în lumea antică a Orientului şi Occidentului erau consultate oracolele. Grecii antici, de pildă, aveau temple în care se păstrau oracolele, în oraşe precum Crotona, Delfi sau Teba. De o mare faimă se bucura oracolul din Delfi, mai exact zeul Apollo, care avea în Delfi, la fel ca în multe alte oraşe, un templu unde legătura cu divinitatea se făcea prin Pitia. Acestor celebre tălmăcitoare-ghicitoare li se datorează supranumele de Pitianul atribuit zeului Apollo.

"Voi înşivă mărturisiţi că sunteţi fii ai celor ce au ucis pe prooroci." (Matei 23, 31)

Societatea românească dispune de capacitatea, rar întâlnită la alte popoare, de a stârni amuzament, mirare, dezgust şi furie, eventual în acelaşi timp. În România comedia şi drama se succed şi se întrepătrund dezinvolt,  iar  spectatorii înşişi sunt surprinşi  uneori interpretând fără talent rolul  de figuranţi  ai piesei absurde.  Fără a socoti spectacolul mediatic care celor slabi de înger le provoacă obsesii şi nevroze, este suficient să ieşi din casă pentru a întâlni în cel mai scurt timp o persoană sau o situaţie care să îţi pună la încercare gusturile şi nervii, răbdarea şi buzunarele. În România nu te poţi plictisi. Viaţa este mult prea complicată, neprevăzutul pluteşte în aer, absurdul te pândeşte după colţ.

Se presupune că legenda a stat la baza formulării Legii atracţiei universale.

Conform legendei, tânărul Isaac Newton se afla sub un copac, în momentul în care un măr i-a căzut în cap. Acesta ar fi fost momentul în care el a putut explica ceea ce avea să formuleze mai târziu sub forma Legii atracţiei universale.

În realitate, lucrurile nu au stat tocmai aşa. Newton s-a născut în anul 1642, într-o familie de fermieri ce locuia în apropierea oraşului englez Grantham. La vârsta de 19 ani, îşi începe studiile la Universitatea din Cambridge, pe care este nevoit să le întrerupă, datorită izbucnirii unei epidemii de ciumă bubonică.

La 8 ianuarie 1642 a încetat din viaţă italianul Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian.

Galileo a scăpat in extremis de arderea pe rug, însă a fost condamnat la inchisoare la domiciliu pana la finele vieţii, pentru obrăznicia de a prezenta realităţile sistemului heliocentric. Galileo a fost reabilitat de abia la 31 octombrie 1992, la aproape 350 de ani de la moartea sa, de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Galileo şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la acea vreme, acesta a plătit şi un tribut personal: pierderea vederii.

Tudor Arghezi a fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură de un profesor de literatură română de la Universitatea din Roma, Angelo Monteverdi. Dezvăluirea a fost făcută de Academia Suedeză, care are obiceiul ca în luna ianuarie a fiecărui an să desecretizeze listele nominalizaţilor, după 50 de ani. Anul acesta a venit rândul listelor din anul 1965 să fie consultate, iar printre cei 90 de nominalizaţi se regăseşte şi poetul şi scriitorul român Tudor Arghezi, potrivit Romania TV.

Alături de Tudor Arghezi, pe lista datată 1 februarie 1965 apar şi scriitorii Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Jorge Luis Borges, Samuel Beckett, W. Somerset Maugham, Heinrich Böll, Ernst Jünger şi André Malraux.