Eminescologul Dan Toma Dulciu ne face o nouă bucurie, oferindu-ne spre publicare integrală scrisorile fratelui lui Eminescu, Matei, către magistratul Corneliu Botez, un biograf cu totul special al Românului Absolut. Lucrarea sa, Omagiu lui Mihail Eminescu. Cu prilejul a 20 de ani dela moartea sa [15 ian 1850 – 16 iun 1889 – 16 iun 1909], a fost republicată în facsimil de profesorul Nae Georgescu şi jurnalistul Victor Roncea în 2009, la 100 de ani de la apariţie, la Editura Semne şi conţine numeroase date despre Eminescu mai puţin cunoscute publicului larg. De asemenea, lucrarea reproduce fotografii cu părinţii, fraţii şi surorile lui Eminescu cât şi cu „moşul” lui Eminescu, stareţul Iachift şi mătuşa sa, maica Olimpiada, scanate şi puse în circulaţie online de editorii de la 2009, fiind preluate de atunci de sute de ori, rareori cu citarea sursei. De ce este importantă trimiterea la sursă sau păstrarea inscripţionării fotografiilor online? Dincolo de respectul faţă de munca altcuiva, este ideal să-l trimiţi pe cititorul avid de informaţie la sursa unde poate să găsească alte şi alte date similare. De exemplu, chiar lucrarea în cauză, în format PDF, reprodusă în paralel – dar nu anastatic – de Consiliul local şi judeţean Galaţi şi Centrul Cultural Dunărea de Jos, pe care v-o oferim la rândul nostru spre descărcare, evident gratuită, AICI.
- Detalii
- Scris de ZO
Catastrofă ecologică la Bucureşti : NUMĂRUL SCROAFELOR L-A DEPĂŞIT PE AL COPACILOR !
*
Pariu & autoiluzie: “Mie nu mi-au murit lăudătorii; ai mei încă nu s-au născut”.
*
Corrida = un bou omoară un taur.
*
Citiţi-mă ! N-aveţi de pierdut decât lanţurile ! (eventual, şi cerceii)
*
Desigur, marxismul este “opiu pentru intelectuali”, cum a zis nu mai ştiu cine. Însă partea proastă-i că, în prezent, a fi anticomunist nu înseamnă nici pe departe să fii democrat, ci nazist ori taliban. Sau vreun tânăr ‘telectual dezorientat, de formaţie umanistă, care va afla într-un târziu că, în societatea liberală pe care o ridică în slăvi, el nu e decât un zero virgulă zero şi ceva. Tehnic, obiectiv vorbind, numai dictaturile, cu enorma lor birocraţie, au ce face cu comentatorii, postacii pe bloguri de rahat politic, lătrăii, vătafii – cu “factorii responsabili”, cum erau ei numiţi în vremurile bune.
- Detalii
- Scris de Dan Predescu
Citește mai departe: O MIE ȘI UNA DE MORȚI (divagații, ipoteze, fleacuri)
Într-un articol care a apărut în săptămânalul Naţiunea, în două editoriale din luna aprilie 2008, intitulat „Adevărul istoric despre unguri” am explicat documentat originea şi adevărata istorie a ungurilor, cât şi erorile din scrierile istorice care, din păcate le găsim şi astăzi în manualele de istorie şi în cărţile de Istoria românilor ale actualilor noştri profesori universitari!
În articolul sus amintit, i-am descris pe unguri, aşa cum Rösler, austriacul desemnat de autorităţile austriece să prezinte cine sînt românii, aceşti iobagi care cer drepturi civice egale cu a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare în Transilvania, studiul fiind publicat într-o carte Romäniche Studien apărută în 1871 la Viena, din care s-a documentat şi dl. G.Gheorghe, în articolele scrise în rev. Getica. Eminescu n-a cunoscut cartea lui Rösler când a publicat primele articole, altfel, ar fi putut să-i încondeieze cu mai multă vigoare, despre originile şi comportările lor.
Iată cum Rösler îi prezintă pe unguri la sosirea în Europa: …Numărul lor trebuie să fi fost foarte redus la sosire; ar fi hazardat să încercăm o evaluare.
- Detalii
- Scris de Valeriu D. Popovici - Ursu
2009 este anul deșteptării, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sută și douăzeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oară însă, circumstanțele reale ale morții sale sunt puse în discuție publică iar conturul activității sale politice și jurnalistice este luat în calcul pentru a desluși dispariția sa abruptă. Puțină lume știe cum a murit Eminescu: lovit în cap în timp ce cânta "Deșteaptă-te române"!
Manualele școlare sunt pline de parascovenii despre Eminescu dar omit astfel de mici "amănunte" continuând perseverent să descrie circumstanța morții lui Eminescu ca urmare a îmbolnăvirii acestuia de o boală venerică. Cine sunt aceia care perpetuează falsul și alimentează mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu? Ce fel de profesori de limba română predau tâmpenii peste tâmpenii pe seama lui Eminescu, copiilor? Cine le-a dat diplome, cine îi girează, cine le scrie manualele? Cine sunt aceia care se fac vinovați de risipirea zestrei lăsată de acesta? Ce fel de stat este statul român care recompensează detractorii lui Eminescu și pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?
Tendința detractorilor este de a-l coborî în planul discutabilului și al disputabilului. Negația și denigrarea, “demitizarea” și “prelucrarea” lui Eminescu din ultima perioadă este însă expresia unui alt tip de apetit critic, generat și coordinat de o grupare descalificată moral dar totodată dominantă, încă, din punct de vedere politic.
- Detalii
- Scris de George Roncea
Citește mai departe: Adevărul despre Eminescu la 120 de ani de la ucidere
La prima vedere, pare greu de crezut ca tocmai Eminescu, marele poet national, sa faca subiectul uneia dintre cele mai mari conspiratii nationale, ale carei interese si implicatii depaseau la acea vreme granitele tarii noastre. Nu exista nicio indoiala asupra valorii operei eminesciene, fie ca vorbim despre poezie, fie ca vorbim despre proza. Insa cat de multe lucruri stim noi, romanii, despre activitatea jurnalistica a lui Eminescu?
La prima vedere, pare greu de crezut ca tocmai Eminescu, marele poet national, sa faca subiectul uneia dintre cele mai mari conspiratii nationale, ale carei interese si implicatii depaseau la acea vreme granitele tarii noastre. Nu exista nicio indoiala asupra valorii operei eminesciene, fie ca vorbim despre poezie, fie ca vorbim despre proza.
Insa cat de multe lucruri stim noi, romanii, despre activitatea jurnalistica a lui Eminescu?
Cine este Eminescu?
Din articolele lui Eminescu scrise in perioada in care profesa ca redactor pe la diferite ziare, dar mai ales din vremea in care ocupa functia de redactor-sef la ziarul conservatorilor, Timpul, transpare nu numai o mare putere de analiza, un spirit critic si intrasingent, neiertator cu cei corupti si lacomi, dar mai ales, spiritul scrierilor sale aduce in lumina reflectoarelor un mare nationalist.
- Detalii
- Scris de Georgiana Fefea
Citește mai departe: Eminescu - moartea misterioasa a unui geniu