La 19 ianuarie 1736, s-a născut James Watt, inventatorul maşinii cu abur (m. 25 august 1819).
James Watt s-a născut în oraşul scoţian Greenock, Scoţia, Regatul Unit, în familia unui tâmplar. În şcoală l-au interesat fizica matematica, la celelalte obiecte neavad rezultate prea strălucite. Ar fi dorit să studieze la Universitate dar familia nu-şi putea permite acest lucru. După mai multe ezitări, s-a hotărât să înveţe mecanică fină, meserie care ţinând seama de starea precară a sănătăţii sale, nu l-ar fi extenuat.
A început să înveţe, la Glasgow, optică şi mecanică, în  1754.  După doar un an de învăţătură a plecat la un fabricant de instrumente matematice, Morgan, la Londra, unde a învăţat foarte multe lucrurii şi s-a evidenţiat prin precizia şi îndemânarea cu care îndeplinea toate sarcinile ce-i reveneau.

În oraşele judeţului Mureş, primele structuri economice, specifice capitalismului, au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la scurt timp după revoluţia burghezo-democratică de la 1848-1849, prin convertirea capitalului acumulat din comerţul cu cereale, alcool şi lemn, în capital industrial. Vechea şi puternica economie de breaslă s-a destrămat, transformându-se, treptat, în mica industrie capitalistă. La fel ca şi cele 24 de bresle din Târgu-Mureş, industria incipientă a acestui oraş a cuprins aproape întreaga gamă a meseriilor. Preponderenţa atelierelor meşteşugăreşti, cu personal redus, a constituit o caracteristică, pentru această formă de economie, chiar şi între cele două Războaie Mondiale.

Transportul feroviar, apărut în jurul anului 1870, a avut consecinţe importante în precizarea specificului industriei mureşene, prin dezvoltarea apreciabilă a celei forestiere, ca urmare a înlocuirii transportului cu plutele pe Mureş, accesibil doar primăvara şi toamna.[1]

La 15 ianuarie 1850 s-a născut Eminovici Mihai, cel de-al şaptelea copil (din unsprezece) al lui Eminovici Gheorghe şi al Ralucăi Eminovici (Juraşcu).
De la debutul din 1866 în revista Familia a lui Iosif Vulcan, Eminovici Mihai a devenit Mihai Eminescu şi, sub acest nume, a trăit şi a scris literatură şi gazetărie pe ici, pe colo, în România diverselor geometrii politice şi prin oarece străinătăţuri între anii 1850 şi 1889, scrie Mediafax.
În volum a (fost) debutat de Titu Maiorescu – Poesii (ed. I, 1883). I s-a refuzat Premiul Academiei.
La 15 iunie 1883, Eminescu a (fost) înnebunit şi, până la ultima suflare pe care şi-a dat-o în sanatoriul dr Şuţu de pe strada Plantelor din Bucureşti, a oscilat, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.

Kazue Muta, un profesor de la Osaka University, a scris un întreg articol despre cazul unui om care a fost arestat după ce a sărutat într-un tren o femeie adormită. Ce a scris aceasta pentru a-şi susţine punctul de vedere a uimit lumea academică,
Făt Frumos din poveştile copilăriei nu este ceea ce pare a fi, scrie Mediafax.
Kazue Muta, profesor la Universitatea Osaka, a afirmat că anumiţi prinţi de basm sunt mai puţin romantici decât ni s-a inoculat, întrucât ei realizează de fapt "acte sexuale obscene cvasi-compulsive asupra unui partener inconştient".
Academicianul feminist şi autorul cărţii "Şefule, iubirea aceasta este hărţuire sexuală!" spune, citat de Fox News, că prinţii din poveşti precum Albă ca Zăpada şi Frumoasa Adormită sunt portrete ale agresiunii sexuale.

       Suntem în aceşti ani la exact un secol de la unul din momentele cele mai dificile din istoria noastră. La scurt timp după intrarea României în Primul Război Mondial, după episodul triumfal al intrării în Transilvania, totul s-a transformat într-o imensă dramă. Nepregătiţi militar aşa cum trebuie pentru un astfel de conflict, trădaţi şi abandonaţi de aliaţii Antantei, copleşiţi de inamic, românii s-au văzut confruntaţi cu o situaţie extrem de periculoasă şi defavorabilă, şi au devenit rapid victime sigure. Prinsă ca într-un cleşte de armatele Puterilor Centrale care au trecut munţii din Transilvania şi au pătruns şi de la sud de Dunăre, din Bulgaria, armata română s-a retras, după o aprigă dar inutilă rezistenţă, cedând, pas cu pas, teritoriu cu teritoriu, pământul ţării. Astfel încât s-a luat în cele din urmă decizia ca restul armatei, conducerea ţării, casa regală, guvernul, parlamentul să se retragă spre nord, în Moldova, pentru a continua acolo rezistenţa. Bucureştiul a fost ocupat de trupele aliate ale Centralilor la începutul iernii şi România, mai puţin zona rămasă liberă a Moldovei, a intrat sub un crunt regim de ocupaţie, exploatare şi batjocură din partea acestora.