chPrin prezentul material: 1) nu se promovează o atitudine contra unui vaccin de combatere a COVUD-19, pe care mi-l doresc și eu, dar numai dacă (a) există certitudine asupra efectelor sale benefice şi (b) există garanţia că acesta nu va cauza grave efecte secundare; 2) se atrage atenția asupra enormelor interese politice şi comerciale care există cu acesta, care pot conduce la adoptarea unor decizii de aplicare a unui vaccin cu neajunsuri, care poate afecta grav sănătatea și viața a unei mari părți din populația lumii și a urmașilor acesteia.

În întreaga lume se poartă discuţii aprinse cu privire la faptul dacă vaccinarea contra COVID-19 trebuie să fie obligatorie sau facultativă.
Este o problemă care priveşte sănătatea şi viaţa fiecărui cetăţean şi chiar şi a urmaşilor săi ca urmare a faptului că un asemenea vaccin ar putea interveni și în materialul genetic al celui injectat, modificând în mod nedorit zestrea genetică a acestuia.

chAlbert Einstein a ţinut să ne avertizeze că „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”, iar Papa Felix al III-lea (n. 440 d.Hr. - d. 1 martie 492, fost papă în perioada 13 martie 483 - 1 martie 492) că „A nu te împotrivi greşelii înseamnă să o încuvinţezi, iar a neglija să ne confruntăm cu oamenii răi, când o putem face, e un păcat cu nimic mai mic decât a-i încuraja”. Fiind vorba despre sănătatea şi despre viaţa noastră consider că este de datoria fiecăruia dintre noi să fim receptivi şi să intervenim, atâta cât putem fiecare, fie cu soluţii în îmbunătăţirea sistemului public de sănătate, fie cu transpunerea acestora în realitate. Cu aceste gânduri am elaborat şi am transmis acest material, cu mulţumiri pentru cei care intervin pentru transpunerea acestor soluţii în realitate

În luna septembrie 2020 aproape 1.000 de medici rezidenţi din România au susţinut şi au promovat examenul pentru obţinerea titlului de medic specialist cu drept de practică.

La 20 ianuarie 1907 a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev, cel care a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele.
Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva.
În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg, unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).

Dacă filosofia este concepția cea mai generală despre lume, societate și om sau „o formă a conștiinței sociale” (Mic dicționar filozofic, Ediția a II-a, Editura Politică, București, 1973), manualul de specialitate ne spune că „Psihologia este știința care studiază viața și activitatea psihică a omului”, că „Psihicul reprezintă cel mai complicat și mai subtil fenomen din Univers” și că, potrivit unei clasificări ce datează din antichitate, se cunosc trei mari categorii de procese psihice (intelectuale, afective, voliționale), la care – desigur – se adaugă particularitățile psihice ale personalității (temperamentul, aptitudinile, caracterul), ce fac deosebirea între oameni, adică fac ca omul „să fie el și nu altul”.
    Vasăzică, dacă psihologia este o știință, și ca orice știință particulară are domeniul său de cercetare prin legi specifice, cu o anumită metodologie și un limbaj adecvat, filosofia are statutul de concepție generală sau formă a conștiinței (sociale), ceea ce pentru slujitorii și admiratorii ei înseamnă mai mult decât o știință oarecare („Da, recunoștea Aristotel, filosofia nu servește la  nimic”, însă – adăuga el cu mândrie - „tocmai de aceea este cea dintâi dintre științe”!), pe când pentru sceptici și ironiști ea reprezintă atât de puțin, încât redutabilul logician englez Bertrand Russell susținea în celebra lui butadă că, spre deosebire de specialist (care, la limită, „știe totul despre nimic”), filosoful „știe nimic despre totul”...

chCitind versetul din Biblie, redat și în titlul acestui articol, orice bun român simte că este învrednicit să se adreseze semenilor săi, patrioți autentici, oameni simpli sau cu studii înalte, care trăiesc și muncesc în deplină corectitudine și profesionalism, cu o minte modestă sau strălucită, dar pusă în slujba binelui României, și să le reamintească faptul că majoritatea elitelor noastre conducătoare sunt invalizi: nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt nimic din interesele și din durerile poporului.
„Se trag pe sfoară unii pe alţii şi nu spun adevărul; îşi deprind limba să mintă şi se trudesc să facă rău.” (Biblia, Ieremia 9:5)
Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus avuţia naţională în folosul străinilor, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie, în învăţământ, în sănătate şi în toate sferele vieţii economice şi sociale, că s-a distrus specificul naţional – de toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi de toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, se fac vinovate aceste „elite conducătoare”, dintre care cele mai multe se află în conducerea statului de circa 30 de ani.