iti cCartea pe care ne-o propune acum Ion Toma Ionescu are mai întâi darul de-a da o palmă realității, autorităților și, nu în ultimul rând, colegilor de breaslă.
Văd în el tenacitatea lui Badea Cârțan și insistența lui Samoilă Mârza, cel supranumit „fotograful Marii Uniri”.
Dacă Badea Cârțan este legendar pentru faptul că a trecut cu oi și cărți munții în și dinspre România, că a mers 20 de zile pe jos până la Viena și apoi altele 23 până la Roma, Samoilă Mârza este un alt mare sfidat al zilelor sale.
La cei 32 de ani ai săi de atunci, a avut nebunia să își care singur aparatul de fotografiat și să ne lase moșteniere singurele trei stampe ale unui eveniment crucial pentru o țară întreagă, pentru un întreg neam.
Cei doi au fost contemporani timp de 25 de ani, dar Badea Cârțan, mare iubitor de istorie și românism a murit cu șapte ani înainte de a se înfăptui  Marea Unire și nu au știut unul de existența celuilalt.
Ciudat sau nu, dar sibianul Badea Cârțan are statuie tocmai în Bistrița, în timp ce abia în zilele noastre i s-a făcut un bust fotografului în Cimitirul Moieni, ca o palidă coafare a memoriei colective, trăsătură mizerabilă a poporului român pe care-l ador atât de mult.

Detalii

borcuti copO adevărată pledoarie pentru întoarcerea la rădăcinile sufletului, pentru (re)descoperirea acestuia propune poeta Elena Borcuti în această inedită carte pentru copii.
Uzând de artificii stilistice și mijloace artistice perfecționate de-a lungul timpului, folosindu-se de un talent nativ și de experiența didactică de-o viață, această poetă îmbogățită de frumos ne propune în primul rând o altă perspectivă a lumii copilăriei.
Fiind marcată de nostalgie este evidentă nota idilică și captivantă din poemele adunate-ntre coperți, o poezie cu imagini vii, pline de forță și inspirat selectate punând sub lupa timpului și a realității povești trăite de toți, evocate de mulți și chiar uitate de alții.
Cu eleganță și finețe, cu siguranța omului ce-și cunoaște și stăpânește limitele poeta șterge praful de pe aceste stampe altfel vechi, dar mereu noi pentru altcineva, pentru generațiile actuale, pentru cele care vin.
Astfel, de vreme ce (tot) le redă strălucirea de altădată era firesc – chiar inevitabil – să le și pună sub lumina reflectoarelor.

Detalii

nicolae dina    În ansamblul lucrărilor de critică și/sau istorie literară care promovează scriitorii și creațiile lor, antologiile își au rostul lor și sunt necesare, fie că sunt dedicate unui anume autor sau unui gen literar, fie că ele cuprind viața literară dintr-o anumită perioadă sau dintr-o zonă geografică.
    Dincolo de faptul că ȘTEFAN VIDA MARINESCU are multiple preocupări literare fiind poet, prozator, critic și istoric literar, eseist, publicist, ziarist și, nu în ultimul rând, editor, el a fost și rămâne un promotor consecvent și avizat al literelor, cu deosebire teleormănene, al scriitorilor care, prin cărțile lor, au făcut să crească „zestrea creatoare literară a Sudului românesc”, devenind „nume importante pentru un spațiu cultural românesc”.
    Că Ștefan Vida Marinescu a fost dintotdeauna preocupat de promovarea unor „autori cu operă, cu resurse creatoare, cu bibliografie” o demonstrează numeroasele comentarii (cronici, recenzii, note de lectură) publicate în cele opt reviste al căror fondator a fost sau în multe altele din țară, fără a omite volumele dedicate acestora „cu rigoare, empatie” și „cu dorința de a face mai cunoscută și mai răspândită opera scriitorilor” din „Sudul extrem”, cum îi place să-i localizeze pe cei ale căror cărți au fost comentate în cel puțin 12 volume, însumând aproape 2000 de pagini. Dintre acestea, „O geografie spirituală a Sudului”, „Re-întregirea familiei” și „Scriitori români contemporani” sunt volumele dedicate, integral, scriitorilor „sudiști”, adică celor trăitori în Teleorman.

Detalii

simeanu 180Djugașvili și Beria. Adică dictatoru` și unealta sa. Criminali cu bună știință. De fel din Georgia. Purtați de soartă pe culmi. Nu doar de putere, ci, îndeosebi, de ticăloșie. De cruzime. Inumanitate. Corupție, carierism, parvenitism. Politicianism feroce. Egolatrie. Minciună. Uneltiri o droaie. Lașitate. Lipsă de scrupule. Patologie, până la urmă. Nefericire, în ultimă instanță, pentru milioane și milioane de oameni nevinovați. Care-au pierit cu voia și din cauza lor decenii la rând...
 Câinoși chiar între ei. Ca și pe la noi, de altfel. Fiindcă nu suportau niciun afront. Nicio părere contrară. Considerându-se cei mai grozavi. Beria gudurându-se și lingușindu-l pe Stalin în permanență. Mistificând c-un tupeu enorm. Inventând dușmani și pericole neîntemeiate. Omorând în dreapta și-n stânga înfiorător. Rude, prieteni, colegi, adversari, inamici. Pentru generalisim, bolșevism și soviete.  Veritabil Himmler comunist. Umblând după demnități și avantaje la care alții nici nu visau. Atât că până la urmă o justiție divină le-a luat piuitul și s-au dus în iad, cuvenit înmiit...

Detalii

ora Yes, Queen, Toto, Sting. Două supertrupe de prin Albion, un solist asemeni și-un grup de calibru nord-american. A postat despre toți consecvent, competent colegu` Sorin Călin. A scotocit, povestit, explicat și comparat îndelung și avizat despre ce-au creat și lăsat pân-acu niște ani. Înnebunit chibzuit după pop, rock  jazz și simfonic de soi cum nu-s mulți pe la noi. Cunoscător avansat clar documentat, în teoria, tehnologia de gen. Căutător îndârjit de nume și date despre discografii, concerte și interpreți, tehnicieni, studiouri, producători. Încercând, izbutind a etala nimerit virtuțile de neclintit ale unor creații de vârf în domeniu. Ce au adunat, la-nregistrare și prezentare, instrumentiști, vocaliști care mai de care. Unii, răposați între timp, alții, activi încă în varii formule pe diverse scene. Sorin reușind astfel să dea informații utile celor curioși, loiali, serioși. Iubitorilor de rock, în mod special. E o midienciclopedie în muzica asta și-i socot efortu` de apreciat, neîndoielnic de lăudat. Meritoriu cert pentru pentru urbea sa, Râmnicu Sărat. Ce se mândrește, de pildă, cu Vali Sterian și Flori Cristoforeanu, etern îndreptățit...

Detalii

  1. Camelia Radulian – Zburând în flăcări
  2. Adrian Suciu –Mănuşa lirică întoarsă pe dos
  3. Căutând „povestea nescrisă a sinelui” – Constantin Severin: Bibliotecarul Infernului