idiCu bucurie semnalez faptul că editorul Ioan Romeo Roşiianu este un promotor cultural, editor şi scriitor de cursă lungă. Dovadă este antologia „Iubire din IUBIRE”, sub semnul Prietenii literare, colecţia Antologica, în care apar un număr de 51 de autori, atât din ţară cât şi din diaspora. Nici nu mai știu a câtea antologie este! Deci, a devenit brand marca IRR.
Aşa cum este politica editurii, nici eu nu o să fac o selecţie a celor prezenți ci am să-i nominalizez pe toţi, în ordine alfabetică. Tema fiind generoasă, așa cum spune și titlul antologiei.
Estera Bălan ne propune un număr de 11 poezii, printre care un acrostih și trei rondeluri; Valentin Bălan se prezintă cu 11 poezii, printre care şi poezia „De ziua ta”; Rodica Ioana Bândilă este prezentă cu un grupaj de 8 poezii de dragoste; prietena Maria Bem ne propune 6 poezii, printre care şi poezia „De Dragobete”; Violeta Bobocea este prezentă cu 7 poezii; băimăreanca Elena Borcuti semnează 4 poezii de dragoste, printre care şi poezia „Când tu zâmbeşti: „... Când tu zâmbeşti,/Şi fulgere-n vară taie văzduhul/Pe cer din norii grei ca plumbul,/Din întuneric soarele răsare,/Mă simt cuprinsă/De mreaja frumuseţii tale!”;

de 10 ori 1Motto:
,,Dascălul  este  făclia  care  se  stinge luminând”
Onisifor  Ghibu

Ana   Vecerdea  Ardelean   este  dăscăliţa  care   timp  de  40  de  ani a  luminat   mintea  generaţiilor  de  elevi  pe  care  i-a  îndrumat   în  clasele  primare la   prestigiosul  Colegiu  Naţional  Pedagogic  ,,Andrei  Şaguna”  din  Sibiu.
Având  vocaţie  profesională,  simţul  datoriei, un  caracter  integru, domnia  sa  s-a  dăruit  cu  pasiune  profesiei  de  dascăl.
          Generaţii  de  elevi o  stimează  pentru  exigenţa   faţă  de sine  şi faţă  de  ei, pentru  durabilitatea  cunoştinţelor  transmise   cu  care  au  plecat  în  viaţă.
          Dragostea  pentru  profesia  aleasă,   pentru  copii,  pentru  şcoală,  nu  s-a  diminuat  nici  după  pensionarea  dânsei.
          Acum,  deseori  se  retrage  în  satul  natal  Topârcea, în  casa  părintească, unde  a  început  să   scrie  cărţi  dedicate  copiilor.
Astfel  au  apărut  volumele  de  poezii: ,,Întreabă-mă,  copile!”, şi  ,,Şcoala  de  după  şcoală”.  Tot  despre  copii  şi  copilărie  este romanul  autobiografic   ,,Fântâna   cu  cumpănă”.
         Autoarea  descrie   cele  mai  frumoase clipe   ale  copilăriei  sale, petrecute   alături  de  harnicii  săi  părinţi  şi  de  cele  două  surori,  care   aveau  mare  dragoste  de  carte. 

de 10 ori 1    Scriitoarea Ana Vecerdea Ardelean ne propune un inedit volum de versuri ce apare la prestigioasa editură de la Baia Mare, eCreator.
Volumul face parte din colecția ,,Poesis” a aceleiași edituri.
    Autoarea deschide volumul cu un cuvânt-înainte, în care justifică decizia de a scrie, în ideea de a rămâne ceva în urma sa, mai exact niște cuvinte așternute pe hârtie: ,,Îmi doresc să las un semn urmașilor mei, un semn cules din lumea asta, semn care să le amintească de existența mea. […] Dar nicicum nu-mi pot îndeplini această dorință fără ajutorul lui Dumnezeu, singurul care îmi va putea da cuvintele potrivite.”
    Doamna Ana Vecerdea Ardelean și-a dedicat întreaga sa viață învățământului, preocupând-o în prezent extrem de tare poezia, activitate ce îi umple sufletul de bucurie, după cum însăși susține în debutul acestui volum: ,,Preocuparea mea, persoană ajunsă la anii senectuții, preocupare care-mi umple sufletul de bucurie!”

inima din palma14Lucia Steffens aduce-n spațiul poetic românesc fiorul fericit al cunoașterii unei lumi și vieți adesea improprii visului și meditației, tocmai de aici trăgându-și seva poeme de spectaculoasă prospețime, imagini de forță susținând emoția creatoare și starea de creație primordială ce apasă umerii făcătorului de cald, bine, plăcere și puritate.
E firul roșu ce străbate o carte adusă ca închinare unei educații menite receptării frumosului ca element de bază pentru devenirea personală, mesajele ei având darul limpezirii vederii în profunzimea cuvintelor și (i)luminarea unor lumi nevăzute ochiului de ignorant, de dincolo de efemerul unor astfel de clipe ivindu-se emoții personale ce-au fost ridicate la dimensiuni planetare.
Poeta câștigă spațiul și timpul creației sale printr-o elegantă neimpunere a propriilor viziuni, din jocul ei cu tușarea vieții reliefându-se respectul față de valori interioare pe cale de dispariție acum, o poezie aducătoare de liniște venind să ofere cititorului provocări și întrebări menite uitării profanului ce cade-n ignoranță, libertinism și nonvaloare, mereu având scuza experimentelor stilistice ale vremii.
Lucia Steffens este egală cu sine-n acest demers temerar de rescriere a unor orizonturi prea îndepărtate încă de noblețea unor cuvinte născute pentru-a mângâia, nu pentru-a răni.

de 10 ori 1    "Cuvântul este Logosul suprem, Inteligența infinită, este El, Creatorul Cerului şi al pămăntului, iar noi nu-l putem accesa decât dacă avem permisiunea! De aceea îmi strig rugămintea: Dă-mi Doamne, cuvânt!" (DĂ-MI DOAMNE, CUVÂNT!).
    Da! La început a fost Cuvântul, aşa cum spune şi mottoul prozei scurte sub titlul amintit mai sus, motiv pentru care doamna Ana Vecerdea Ardelean aleargă continuu, cu zmerenia cuvenită, spre Dădătorul de viață şi Lumină, cerând mereu câte ceva.
"De multe ori îi cer Cuvânt! Da cer Cuvântului, cuvânt!", pentru că numai prin cuvinte pot fi transmise mai departe nebănuitele frumuseți ce ne înconjoară şi care"... de cele mai multe ori ne lasă fără cuvinte".
          Vrerea cea mare a autoarei este aceea de a lăsa urmaşilor "un semn cules din lumea asta", pentru că, aşa cum este şi firesc, "orice om vrea să-şi poarte prin mărginitul timp, nebănuit, mărginirea sa", vrere care nu poate fi îndeplinită, decât cu ajutorul lui Dumnezeu, "singurul care-mi va putea da cuvintele potrivite".