De reţinut din capul locului, adică din chiar titlul volumului apărut în anul 2015 la Editura PapiruS Media, că poetul Mihai Horga nu are în vedere visele sau imaginile plăsmuite în somn, care – aşa cu ştim – fac casă bună cu închiderea în sine prin preocuparea obsesivă a celui în cauză cu interpretarea acestor neastâmpărate zămisliri ale conştientului somnoros (sau poate că ale inconştientului mereu poznaş), ci se arată într-atât de însetat de tot ce-i omenesc, încât în atotomeneasca sa generozitate lirică pune la dispoziţia cititorilor interesaţi întrega arhivă a visurilor sau năzuinţelor sale profund umane – căutate, aflate şi în felurite moduri încercate până la vârsta senectuţii.

Detalii

ŞTEFAN VIDA MARINESCU – “LIRICA LUI CONSTANT TONEGARU, ED.EURO-VIDA M., 1997

Dorinţa de autodepăşire, de continuă evadare din limitele unei anume dimensiuni spirituale este normală pentru cel ce este continuu nemulţumit de el însuşi, de propriile-i realizari. Totuşi, totul are o limită. Ea este determinată sau trebuie determinată şi subliniată de o bună cunoaştere a propriei personalităţi, precum şi de acea “baza de date” în legatură cu propriul potenţial. Când aceste “condiţii” sunt îndeplinite, împăcarea cu sine însuşi, împăcarea cu propriul eu este cu adevărat posibilă…

Detalii