Nu mai constituie pentru nimeni o noutate faptul că războiul generat de dezmembrarea încă din 1991 a fostei Iugoslavii este o „mișcare” încadrabilă în cele de eliberare națională, într-o mișcare de scuturare a jugului comunist. Ei bine, în timp ce în Cehoslovacia „despărțirea” s-a petrecut în „tăcere”, în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia acest lucru n-a mai fost cu putință. Astfel, în scurta vreme, vecina noastră țară a devenit teatrul unui război (și) fratricid, război care a dus la o perturbare a liniștii și securității în zonă. Cu efecte din plin resimțite și de România. Dar, indiferent de toate celelalte probleme, problema cea mai importantă pe care a ridicat-o acest conflict interetnic, mi s-a părut a fi posibilitatea extinderii lui în zonă și degenerarea într-un adevărat nou conflict balcanic și, de ce nu?, mondial.

Detalii

După o de neînțeles îndelungată tăcere, poetul Vasile Morar revine în scena literaturii cu o carte de „versuri de spus în fața oglinzii, iarna”, după cum sună subtitlul volumului de sonete „...de Vasile Morar”, Ed. Gutinul, Baia Mare, 1995.

     Volumul începe cu două pagini de referințe critice, pagini prin care poetul acesta maramureșean voiește să amintească lumii literare de pe la noi de cel care-a fost. Cele câteva semnături de marcă, consemnate acolo cu diverse opinii, nu numai că au rostul de-a spune cititorului că are de-a face cu un poet în adevăratul sens al cuvântului, dar și de a incita, pe același cititor, la o atentă lectură. Măcar din dorința de-a remarca, la o adică, o „rupere de ritm” valoric.

Detalii

Cu "Sălbăticiuni şi umbre", mai mult decât în oricare alt volum anterior, poeta Flavia Cosma îmbină unicitatea stării sale sufleteşti, trecută prin cote aparent imprevizibile, cu spontaneitatea transcrierii ei în versuri. Dând frâu liber imaginaţiei, poeta uneşte visul cu realitatea cu o asemenea forţă încât, parcă, de undeva, de Sus, simţim cum ne priveşte ochiul eternităţii.
    Într-un comentariu anterior, făcut pe marginea volumului "Zgârieturi pe faţa oglinzii", am scris: "Ajunsă la destinaţia pe care noi am putea s-o interpretăm ca fiind punctul terminus, autoarea nu se eliberează cu uşurinţă de hainele vitregiilor vremii, nu ne transportă, aşa cum ne-am fi aşteptat, pe un pământ al unui alt început.

Detalii

Gheorghe Clapa este criticul ideal, scrie despre cartea cântărită cu măsura valorii. Ca publicist, are un CV impresionant, a semnat cronici literare şi monografii în peste 100 de publicaţii tipărite. Şi-a croit de-a lungul vremii o operă care aştepta momentul prielnic al aşezării sub tipar. A văzut lumină cartea care însumează o muncă de titan, “cristale de gând”, Editura Pim 2015, o carte careia i-aş scrie titlul cu litere de aur. O carte a unui critic de 5 stele, cucerite pe baricadele luptei cu cuvântul primordial care zideşte. Cele 5 stele au nume şi îl definesc deplin pe autor: sinceritate, seriozitate, sobrietate, solidaritate, sensibilitate.

Detalii

DANIEL CORBU – „SPRE FERICITUL NICĂIERI”, EDITURA PANTEON, 1995

„Daniel Corbu salvează religia poemului prin parabolă. Unul din eforturile sale este menţinerea prin limbaje sacrale. Poetica devi- ne la el un principiu de subzistenţă şi o terapie de suspendare a morţii, un exorcism al fricii de neant”, zicea, printre multe altele, într- una din cronicile cărţilor acestui poet moldav, Al. Cistelecan. Astfel, pe poetul care-a ieşit să cucerească lumea „cu o metaforă”, cum sin- gur mărturisea într-unul din volumele anterioare („Documentele Haosului”, Editura „Panteon”) criticul citat mai sus îl plasa în rândul elitei optzeciste. Dar, parcă voind a nu dezamăgi pe nimeni din cei ce i-au acordat (şi) cu alte ocazii o notă maximă, parcă nemulţumit (şi) de simplitatea mărturisirii făcute atunci,

Detalii

  1. ESEU DESPRE SPIRITUL ETERN AL POEZIEI
  2. O poezie săracă-n mijloace de expresivitate
  3. Poezia unei negări