În ziua de 20 martie 1997, orele 14, la librăria „Luceafărul” din Sighetu Marmației, librăria patronată cu multă dăruire de dl. Cristian Fernea, a avut loc lansarea volumului de versuri „Nașterea Insomniei” a poetului Ioan Romeo Roșiianu. La lansare au participat oameni de cultură din municipiu: Mihai Dăncuș, Gheorghe Mihai Bârlea, Echim Vancea, Vasile Muste ș.a.

     Vasile Muste, el însuși poet, l-a prezentat în cuvinte emoționante pe autor, spunând printre altele: „Prin persoana lui I.R. Roșiianu poezia românească este pe mâini bune, fiind un poet deosebit în esența sa”. Poetul Roșiianu scrie într-un mod original, neîncadrabil în nici o grupare 70-istă, 80-istă sau 90-istă, având glasul lui specific, nicicând confundabil cu al altor poeți de aproape sau mai de departe.

Detalii

CONSTANTIN HREHOR – „TÂRZIU ÎNCLINAT”, EDITURA EMINESCU, 1991

Pe preotul-poet Constantin Hrehor l-am cunoscut (abia!) cu ocazia Colocviilor Naţionale de Poezie şi Critică de la Piatra Neamţ, în 1996. Mijlocitorul s-a numit Daniel Corbu. A urmat o masă, în şase, la care mai mult noi am fost prezenţi decât… ele. Nu ştiu nici astăzi cât de „normal” a fost. Inerentele amabilităţi au fost repede depăşite. Lor le-a luat locul suflul cald al unei prietenii de parcă prin aer plutea. Am schimbat cărţi, ne-am strâns braţele şi, aşa cum Dum- nezeu a vrut să se întâmple, în timp, ne-am îmbrăţişat şi sufletele. Şi, sunt sigur de asta, ceva mai mult decât simpla îndeletnicire de scrii- tor ne-a apropiat.

Însă, totodată, pentru că aşa a voit bunul Dumnezeu să se pe- treacă faptele,

Detalii

Aureliu Goci - Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, Editurile Glasul și Vasile Cîrlova, 1996.

Aureliu Goci este unul dintre cei care au un loc aparte în boema artistică bucureşteană. Redactor pe la diferite publicaţii, într-o vreme şi semnatar de recenzii literare, a lăsat în urma sa parfumul(?!) celui care nu vrea să debuteze, al celui care nu face acest "pas" deoarece congenerii săi - în particular şi contemporanii săi -în genere, nu-i pot înţelege şi aprecia la justa lor valoare demersurile literare. Dacă în vremurile sale (mai) "bune", când revistele de prestigiu îi găzduiau semnătura în paginile lor, această atitudine de nobil care n-are de-a face cu mojicii deranja mai puţin, ei bine!,

Detalii

AURELIAN TITU DUMITRESCU – „ANTUMELE”, EDITURA LITERA, 1985

În momentul apariţiei volumului care face obiectul atenţiei noastre critice în momentul de faţă, poetul Aurelian Titu Dumitrescu era deja impus în peisajul literaturii române, peisaj în care mai toţi congenerii săi începuseră deja a-şi tăia felii din tortul gloriei. În com- paraţie cu ei, poetul acesta, nedându-şi cu nimeni coate, neîngrămă- dindu-se la masa festivă a cenaclurilor în vogă pe atunci, închis în sine ca într-o cetăţuie, aducea ofrande (doar) frumuseţii Muzei, pe altarul căreia jertfea cuvinte îmbălsămate de sensuri.

După un debut în forţa cu volumul „Iubire de pietrar” (Editura Scrisul Românesc - Craiova, 1982), după o „Antimetafizică”

Detalii

GELLU DORIAN – „ÎN CĂUTAREA POEMULUI PIERDUT”, EDITURA AXA, 1995

„Poţi răscoli cu o frază o lume întreagă” zice poetul Gellu Do- rian încă din primul vers al „caldului” său volum, „În căutarea poe- mului pierdut”, Editura „Axa” - Botoşani. Astfel, acest poet „subţiat de vânturi ca trestia”, încearcă să ne convingă de faptul că nu poate fi „decât ceea ce-a fost” (Stau şi privesc). Adică Artist, un Poet căruia-i place să fie când „o tristeţe egoistă”, când un om „în faţa căruia nu mai este nimic din ceea ce a fost”, după cum mărturiseşte în același poem. Astfel, așezându-se în faţa Cuvântului, poetul îşi descoase Sufletul „la umbra poemelor în floare”,

Detalii

  1. Daniel Corbu - Poetul îmbrăcat în haina de gală a poeziei
  2. Theodor George Calcan - Emoţia permanentului nou început
  3. Adrian Alui Gheorghe - Poezia unei revelații