Că prof. univ. Marin Voiculescu este un împătimit al „substratului”, al „esenței” nu mai este o noutate. Mărturie stau multele-i cărți, toate împlinite pe această „lungime de undă”. În continuarea și completarea acestei „note” vine și prezentul volum, „Îndoieli și certitudini”, carte prin care autorul voiește a demonstra că „filosofia” este cea mai pământeană dintre „flori”, după cum scria cândva Mircea Florian, că unul din darurile celui căruia însuși Dumnezeu i-a dat „până și gândul nemuririi”, după cum ne înștiințează Biblia, este putința de-a înțelege mirajul lumii înconjurătoare, luminându-se continuu pe sine însuși, în același timp c-o încercare de iluminare a celor din jurul său, Marin Voiculescu își „vinde” public simțirile, îngăduind oricărui potențial cititor o privire în străfundurile sufletului său. De-acum pus pe tavă, la vedere, pe-o tavă de argint, poate chiar de aur,

Pe Darie Magheru l-am descoperit în anul 1985, când i-am cumpărat dintr-o librărie volumul editat de Cartea Românească, în 1982, Zeu orb cu flori. Pe atunci nu știam că era ultima lui carte antumă. Peste ani l-am redescoperit într-un anticariat, cu niște ... Schițe iconografice, publicate în 1972, la aceeași editură. De atunci i-am îndrăgit scrisul. O vreme i-am căutat celelalte cărți prin librării și biblioteci. Nu mi-a fost însă dat a le afla. Și au mai trecut niște ani ...

     Setea de Darie Magheru mi-a foat dat s-o sting abia în acest an, de curând, prin frumoasa realizare a editurii Arania din Brașov, care i-a publicat postum romanul Nemuritorul în solitudine și durerea.

Acum două săptămâni am citit această carte Grădina uitată scrisă de Kate Morton. M-a prins din primele pagini și am stat în unele nopți până târziu, până când mi-au obosit ochii, ca să citesc cartea asta.

Nu am vrut să o termin mai ales pentru că a descris un loc minunat care pentru mine seamănă cu raiul. În timp ce citeam, mereu aflam ceva șocant. Toată povestea se leagă de grădina aceasta ce a ajuns uitată după 100 de ani. Aș putea să spun atâtea, dar aș fi spoiler. Însă am să spun câteva aspecte care mi-au plăcut.

Cartea este emoționantă, captivantă și frumoasă. Am doar cuvinte de laudă la adresa acestei cărți și nu găsesc nimic neplăcut la ea.

CASSIAN MARIA SPIRIDON - „ZODIA NOPŢII”, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, 1994

Puţini sunt cei care nu-l ştiu, care n-au auzit (măcar atât!) de poetul ieşean Cassian Maria Spiridon. De-a lungul timpului şi-a adunat numele pe mai multe cărţi, de soarta mai multor reviste. Bla- jinătatea lui marchează, prin ea te apropie sau te îndepărtează de el. Un uşor aer de melancolie îi marchează fiinţa. Simţi în el poetul, chi- ar dacă nu știi că el chiar e poet: Poetul Cassian Maria Spiridon. O ciudata energie emană el, ea-ti pătrunde-n toate cotloanele trupului şi spiritului, făcându-te să-i îndrăgeşti prezenţa. Îi cauţi cărţile, setos le parcurgi.

EdituraPimIași 1015

Aparținând proiectului îndrăzneț “Cenaclul Literar la distanță” și făcând parte din seria antologie , noua carte a binecunoscutului și prolificului prozator Ion N.Oprea intitulatăsugestiv“Nu uita…”, a apărut anul acesta( 2015), la editura ieșeană Pim. Cartea este un volum impresionant ce numără 529 pagini și constitue un depozitar valoros de articole, eseuri, prozescurte, schițe, nuvele și multe, foarte multe poezii ale celor care is-au alăturat împărtășindu-I entuziasmul, bucurându-se de spațiul ce le-a fost oferit în cartea doamnului  Ion N.Opreaspre a-și publica scrierile.