Continuând linia poetică din volumul „Parcul” (Ed. Pontica, 1991), „Cocoșul s-a ascuns în tăietură”, ultima carte prin/cu care poeta Angela Marinescu a (re)venit în atenția criticii de specialitate precum și în cea a puținului public cititor, fidel poeziei vine să mai adauge un însemn în pagina pe care și-a rezervat-o, de-a lungul timpului, prin demersurile sale lirice, în cartea de aur a literaturii noastre. Că acest nou „rând”nu are luminozitatea celorlalte e cu totul altă treabă!

     O voită alternare a registrelor lirice marchează pe cel care lecturează ultima carte a Angelei Marinescu, cea care, așa cum ni se destăinuie într-unul din poeme, a intrat „pe ușa din dos a poeziei cu un surâs stingher”, un iz de introspecție se evaporă din fiecare poem.

„Carte tristă și-ncâlcită” de pr. Teofil Bradea , Editura „Piatra seacă”, Beiuș

Am început prin a cântări în palme cartea autorului “Carte tristă și-ncâlcităTeofil Bradea despre care mărturisesc, spre rușinea mea, înrăită căutătoare pe internet și iscoditoare în ale Eminescu-lui taine, nu am auzit până în ziua când (onorant pentru mine, recunosc), mi s-a propus să lecturez și să prezint această carte. Am acceptat să-mi spun părerea ca simplu cititor, iubitor de lectură.

470 de pagini nu-i puțin lucru recunosc admirativ, și cu puțină invidie (cea mai consistentă carte a mea nu are mai mult de 230 de pagini), așa că o deschid și trec de câteva ori prin ea înainte de a mă așeza la citit.

CASSIAN MARIA SPIRIDON - „DE DRAGOSTE ŞI MOARTE”, EDITURA HELICON, 1996

Două mari teme s-au putut uşor distinge din poezia de până acum a poetului Cassian Maria Spiridon: moartea şi dragostea. Prima are un plus de substanţă faţă de cea din urmă. Starea vine/ e provo- cată de conştientizarea neputinţei unei intervenţii împotriva scurgerii ireversibile a timpului, a vieţii din trup altfel spus. Paradoxal, la poe- tul ieşean, dragostea, cea de-a doua mare temă a poeticii sale, nu are valenţe şi nici efecte pozitive, benefice spiritului său; ca la mai toţi ceilalţi confraţi ai săi. La el dragostea, generată, provocată, bineînţe- les, de-o prezenţă feminină, aproape că are efecte distructive, îl arun- că pe poet în valurile unei înspumate mări a disperării, a nefericirii.

Ioan VasiuLivada cu metafore- Editura Inspirescu- Satu Mare 2015

Când am deschis plicul, privirile mi-au fost invadate de florile roz de pe copertă! Am închis ochii si mi-am imaginat un copac cu flori aflat undeva, departe, într-un oraș vizitat doar o singură dată cu mulți, prea mulți ani în urmă…Orăștie. Este locul unde, poetul Ioan Vasiu m-a convins că ar exista cu adevărat, “Livada cu metaforie.”

Și dacă acolo, chiar există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/

Sub redacția unui interesant și apreciat poet, Daniel Corbu, la Casa de editură „Panteon” din Piatra Neamț a apărut, cu câteva zile în urmă, o plachetă de versuri ce consemnează un debut. Autorul este fostul Ioan Fălcan, ex-roșiorean, astăzi, semnând cu un inspirat pseudonim - Ioan Romeo Roșiianu. Volumul său de poezie se intitulează simplu: „Unghi al durerii”.

     Placheta cuprinde poeme scurte, structurate în două cicluri, ambele însă relevând o idee unitară de Poem continuu, ca o meditație prelungită, motivele (tema fiind ... dureroasa melancolie a rostirii Cuvântului), lirice fiind subsumate, cu o consecvență ușor iritantă, amintirii, privirii înlăuntru, manierist de intimistă,