dina    Activitatea la catedră îl va fi obligat și îl va fi obișnuit pe profesor, mai mult decât pe studentul la Filologie de cândva, CORNELIU VASILE, la un exercițiu critic permanent asupra operelor literare prevăzute (sau nu) în programele și manualele școlare, dovadă fiind cărțile sale concepute în sprijinul elevilor de liceu (un compendiu de literatură și două culegeri de teste pentru bacalaureat și admiterea la facultate), exxplicându-se, în felul acesta, dorința și hotărârea de a aborda critica literară, deși devenise cunoscut ca poet, primit ca atare în USR (Filiala București – Poezie, 2003), precum și ca prozator.
    Bun cunoscător al fenomenului literar contemporan, în general, dar, mai ales, al celui așa-zis „provincial”, în special, Corneliu Vasile nu ezită să publice în reviste din țară sau din diaspora, cronici, recenzii, note de lectură, articole, tablete, eseuri despre cărțile confraților săi literați, mai mult sau mai puțin cunoscuți, toate alcătuind sumarul ultimelor două volume în care cultivă o critică obiectivă și constructivă, echilibrul fiind principala trăsătură a judecăților sale de valoare, din moment ce reușește să disocieze elementele și ideile valoroase de unele neîmpliniri ale autorilor lor. Această preocupare a devenit una obișnuită la un cititor pasionat și avizat, concretizându-se în câteva volume, începând chiar cu teza sa despre viața și opera scriitorului Geo Dumitrescu, teză cu care a obținut titlul de Doctor în Filologie (cum laudae) în anul 2005, publicată sub titlul „Scriitorul vremii, vremea scriitorului” (2010).

Voltaire e un nume uriaş al literaturii universale. Au trecut mai mult de 230 de ani de când existenţa sa umană s-a terminat. Şi tot atâta timp de când a devenit nemuritor ca scriitor, ca filozof, ca om de cultură. Nemurirea aceasta poate fi demonstrată, poate fi înţeleasă şi argumentată probabil prin fiecare povestire, roman, sau tratat filozofic scrise de autorul francez. „Zadig” confirmă cele afirmate mai înainte.
Autorul povestirii spune multe adevăruri care nu pot fi puse la îndoială nici acum şi nu vor fi niciodată contestabile. Eroul principal este Zadig, care a trăit în vremea Babilonului, pe vremea regelui Moabdar. Interesante trăsături de caracter avea acest personaj:
„Deşi tânăr şi bogat, ştia să-şi înfrâneze pasiunile. Nu se silea să pară ce nu era.”

Mi se pare mie, sau pe la noi mulţi se silesc să pară ceea ce nu sunt?... Zadig era un tip bine instruit: „din me¬tafizică ştia ce s-a ştiut în toate timpurile, adică foarte puţin lucru.”

modest: „ Zadig învăţase din cartea întâi a lui Zoroastru că iubirea de sine este un balon umflat cu vânt din care ies furtuni când îl înţepi.”

fdi1"Mergi acolo unde nu se poate merge, privește acolo unde nu se poate privi, ascultă acolo unde nu se aude nimic… acolo îți vorbește Dumnezeu.”
Angelus Silenius

 Cartea ,,Fire de iubire” închide în ea povestiri de suflet, aflate la granița dintre spovedanie și emoția unui alt început de drum.
Ai fi zis că Mihaela Tibil a plecat în această călătorie către o destinație bine aleasă, dorită de mult timp, încă din copilărie, aceea de a deveni meșter popular, (misiune îndeplinită), menită să vindece ,,umbra” dorului netrăit în cuvinte.
 Suprema stare de libertate, cea a gândului, fixează reperele unei existențe în perpetuă devenire.
Oamenii au mare nevoie de conștientizarea potențialului din ei, pentru a depăși blocajul întrebărilor fără răspuns.
Și răspunsul se găsește în noi înșine, de fiecare dată.
Și doar acolo putem găsi ,,miracolul” mult căutat.

fdi1            Doamnele Adriana Crăciun și Mihaela Tibil ne propun un excelent volum de poezii, purtând un titlu suav și cald ,,Fire de iubire” ce face parte din colecția Poesis și va apărea la editura de la Baia Mare, eCreator. Este un excelent volum ce îmbină prezentul cu trecutul, acel ,,acum” și ,,atunci”.
           Volumul debutează cu o notă personală a uneia dintre scriitoare, doamna dr.psih. Adriana Crăciun, în care ne prezintă primul contact dintre aceasta și meșterul popular, Mihaela Tibil: ,,În deschiderea acestei cărți care îmbină cu grație și sensibilitate trecutul cu prezentul, localul cu universul, vă invit să pătrundeți într-un univers vibrant al tradiției și pasiunii, în inima Țării Chioarului.
Cartea de față, ,,Fire de iubire”, este o oglindă în care se reflectă produsele mâinilor și sufletului Mihaelei Tibil, prin filtrul percepției mele.”
          
          La începutul volumului se regăsește povestea de viață, despre pasiunea și dragostea infinită cusută cu fire simple și complexe pentru tradiții a doamnei Mihaela Tibil.

vc          Am primit şi privit cu mult drag şi cu mare curiozitate darul doamnei Voichița Elena Toma, minunata sa carte, metaforic intitulată, UNDE SE LEAGĂNĂ VISELE, Editura CEZARA CODRUȚA MARICA din Tg. Mureş, 2022, cu dedicația următoare: "Vă invit să pătrundeți în lumea mea, UNDE SE LEAGĂNĂ VISELE, o carte aleasă, scrisă cu sufletul, pentru fiecare cititor. Vă mulțumesc frumos pentru că ați acceptat să vă aplecaţi asupra scrisului meu. Cu deosebită considerație "(DEDICAȚIA AUTOAREI).
          Da, da, aşa este, stimată doamnă! Răsfoind şi lecturând paginile cărții dumneavoastră, vrând - nevrând am fost nevoit să pătrund şi să călătoresc, alături de dumneavoastră, prin uşa din față, prin uşa intimităţii satului românesc de altădată, satul dumneavoastră natal Aluniş, un sat aşezat în partea central - nordică a Podişului Transilvaniei, pe malul stâng al Mureşului, aproape de Reghin şi nu departe de Târgu - Mureş, reşedința judeţului, un sat românesc, ca toate satele româneşti, dar cu un specific aparte, cu un farmec aparte, tocmai pentru că este satul copilăriei dumneavoastră, un sat aşezat nu numai într-o geografie pur materială toponimizată într-un anumit loc, timp şi spațiu, ci şi în central lumii, al atenției colective, prelungindu-se în mit, având un anumit destin cosmic şi un mers de viață totalitar, după al cărui orizont, pare-se, nu mai există nimic.