Beneficiind de-o imaginație luxuriantă și de-o percepție seacă a lumii înconjurătoare actrița Alexandra Cheroiu propune o poezie marcată de biografism, lumea în care ne invită cu fiecare pagină dată fiind una a (des)cântării cuvântului, tăietura fină în vers expunând imagini de-o spectaculoasă prospețime.
În aceeași măsură clarvăzătoare și sceptică, afectată și intangibilă ea ne poartă prin lumi proprii ridicate la dimensiuni ancestrale, un anumit egoism marcând senzația că este debusolată de marea creație a lui Dumnezeu, stare ce traversează ca un fir roșu scriitura ei.
La fel de dibace-n exprimare în poemele scurte, cât o fulgurație de gând și în cele de respirație, poeta îți dă senzația că începe cu adevărat să vorbească abia atunci când te încearcă emoția sfârșitului, a capătului de imagine sau de drum.
- Detalii
- Scris de Ioan Romeo Roșiianu
Citește mai departe: Calea către sine sau căutarea de sensuri
Înfățișați de Vladimir Tismăneanu, de-a lungu` vremii, prin publicații, volume. Strânși apoi, inspirat, într-un op* util categoric. Ce se citește lesne și cu interes. Lesne că nu-s texte lungi. Nici redactate întortocheat. Cu interes întrucât istoria, îndeosebi trăită direct, atrage intens. Gheorghiu-Dej, Apostol, Borilă, Rădulescu, Bodnăraș, Niculescu-Mizil, Chivu, Ceaușescu, Mănescu, Brucan, Iliescu și alții fost-au dintre ăi cu destinele țării în mâini decenii întregi. Exponenți pe diverse trepte ai unui regim opresiv. Comuniști ”de nădejde”, cu Lenin și Stalin în sânge, din plin. Iscând, impunând un ”coșmar istoric” și astăzi mocnind, cosmetizat evident. Căci, nu-i așa?, ”partidul e-n toate”, precum odinioară s-a zis premonitoriu cumva...
Tismăneanu, cercetător informat, e în măsură a-i zugrăvi avizat. Date duium deținând, din surse diverse. Sistematizate atent, pertinent și eficient. Pe foaie rânduite corect. Rezumativ, neostentativ, neîndoios atractiv. Dovedindu-se astfel nu doar gânditor de soi, ci și-un condei de luat în seamă oricând. Portretizeză cu fler, cu stil, cu aplomb. Iritându-i pe unii, fără-ndoială, la greu. Mai ales că el însuși e contestat și acu`, nesurprinzător...
Pentru mine însă e demn de lecturi. Cert folositoare. Știe multe, multe, evaluându-le echilibrat. Faima lui întinzându-se în lung și-n lat meritat. Ca analist consecvent, elocvent al comunismului nefericit trăit de noi însutit.
- Detalii
- Scris de Adrian SIMEANU
Citește mai departe: Cartea zilelor noastre | Comuniști români de ieri și de azi
Alidoro, în libretul „Cenușăreasa” al lui Jacopo Ferretti spunea că „lumea e un teatru uriaș, toți suntem actori”. Da, actori într-o piesă al cărei scenariu ne este necunoscut, iar improvizația este talentul cu care am fost înzestrați. Cu bună știință, impovizând, Alexandra Cheroiu ne propune un rol nou, o provocare prin volumul de versuri „Actrist”, apărut la Editura „Ecreator”, din Baia Mare. Asumându-și acest rol al personajului principal în propria viață, autoarea are de descoperit bucuria și tristețea, plăcerea și durerea, succesul și eșecul, liniștea și neliniștea, capcane iminente ale vieții. Rătăcitor, sufletul ei încearcă să se autodescopere prin cunoaștere: „Mi-e sufletul rătăcit / Într-o piesă nescrisă / de William Shakespeare / Îmi șoptește câte-o replică / În vise pe care / Refuz să mi le amintesc / Mi se deșiră inima / Roasă la încheieturi / Și la spate / Ce să fac cu toate / Neliniștile din sufletul / Rătăcit în povești” (Suflet rătăcit). Oscilând între copilărie și tinerețe, între realitatea crudă și vise adolescentine („Nălucirile din frânturi / Trăiesc / Ce trebuie să fac / Ca să exist / Mă strigă un somn / Mă învelește-n strigăte / Ca să nu mă lase să văd / Fiara din mine” – Suflet rătăcit), tânăra visătoare ne oferă o devoalare subtilă a frământărilor sale, frământări multiple ale sufletelor cuprinse de pasiune.
- Detalii
- Scris de Petronela Apopei
(Florin Ciocea- „Priveşte-mă prin lentila uriaşă a unei lacrimi”, Ed. Helis, 2019)
A fi un mercenar al dilemei sunt/aş fi/de ce aş fi/nu sunt, în măsura în care alegerea ţi-ar aparţine într-un mod arbitrar precum a fost ziua de ieri şi va fi cea de mâine. Eşti obiect de studiu pentru următoarea generaţie de nehotărâţi care chiar ar avea ce învăţa de la tine, altceva decât simpla aplicare a ştampilei admis/respins la triajul fiinţelor şi lucrurilor fie ele şi ciuudate.
Stai liniştit, oricum nu te vede nimeni cu-adevăratelea, cel mult o hologramă a ta în care precum nişte curenţi electrici gonesc sentimentele ca glonţul fugărit de praful de puşcă. Există însă, dacă vrei, metode de a-ţi deconspira spiralele gândurilor, când invoci puseuri de energie nelămurită dar eficace, doar în scopuri nobile cum ar fi exorcizarea stâlpilor societăţii care între timp s-au dovedit a fi otrăviţi...
- Detalii
- Scris de Daniel Marian
Citește mai departe: (R)evoluţii personale cu tir încrucişat
“ În urmă cu 40-50 de ani, aveam sute de profesori români în şcolile noastre. Puţini ştiu că România a contribuit la creşterea elitei pe care o avem în sistemul nostru de guvernare şi în instituţii”, mărturisea, printre altele, într-un interviu realizat de jurnalista Cristina Cileacu, de la Digi 24, la mijlocul lui februarie, 2020, ambasadorul Marocului la Bucureşti, Hassan Abouyoub.”
Unul dintre acei profesori din elita învăţământului românesc, recrutaţi pentru Maroc, este şi scriitorul de astăzi, Grig Gociu, a cărui şedere în spaţiul african, în anii 1970 -1980, este evocată în cele două romane memorialistice: ”Profesor în Maroc” şi “Melilla”, ambele apărute la Editura Singur, din Târgovişte, în 2018, respectiv, 2019.
Purtând un titlu simbolic, “Melilla”, cartea denumeşte o pitorească enclavă spaniolă, situată în nord-estul Marocului, aproape de graniţa cu Algeria, “o bucată de Europa strămutată pe continentul african”. Scriitorul aduce, astfel, un cald omagiu ţării şi oamenilor în mijlocul cărora şi-a „petrecut cei mai mulţi ani în afara României natale”. Oraşul, port la Mediterana, este dens populat, întinzându-se pe o suprafaţă de zece kilometri pătraţi, dar în care clocoteşte amintirea vechilor civilizaţii mediteraneene: feniciană, greacă, romană, arabă, spaniolă…
- Detalii
- Scris de Domniţa Neaga