Anton Ilica PretexteZilele trecute am primit de la universitarul arădean Anton Ilica volumul de  articole, eseuri, prefețe, recenzii, studii, intitulat “Pretexte pentru texte “, apărut la Editura Stef, Iași, 2021    . In opinia mea, titlul acestei voluminoase cărți, care are 367 pagini, format A4, este un element ce introduce tema sau motivul central și anticipează înreg conținutul ideatic, reprezentând un prag simbolic prin care cititorul pătrunde în universul de semnificații al studiilor cuprinse între coperți.
Este alcătuit din(menționarea părților de vorbire) și funcționează ca o oglindă purtată de-a lungul textului ca o celulă generatoare cu valoare conotativă.
    Citesc pe ultima copertă două mărturisiri ale autorului: prima aflată lângă fotografie, din care aflăm că Antom Ilica, la începutul carierei a fost învățător, profesor de liceu, director,  și prin efort intelectual, a ajuns universitar, apoi decan, președinte universitar, academician sârb, doctor în științele educației, critic literar, filosof, istoric, editor. Toate aceste etape din viață autorului le enumeră la trecut, la un “fost “nominativ, acuzativ, singular.

Aventurile ideilor coperta 415x600Hotărât lucru că scriitorul Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor, este un exemplu pentru mai tinerii scriitori în ceea ce înseamnă să munceşti pe brânci pentru a aduna în lada de zestre a literaturii române comori de nepreţuit, material didactic pentru cei care vor urma arta scrisului, în literatura română în general.
Recent a tipărit şi se află în librării masivul volum (726 pagini!)  de critică şi eseuri, „Aventurile ideilor printre metafore”, Editura „Vatra veche” Târgu Mureş, cu o prefaţă  a Voichiţei Tulcan Macovei: „Al. Florin Ţene: Filosofia – Bază a dezvoltării literaturii şi treaptă de înţelegere a existenţei sociale”, din care spicuiesc: „Domnul Al. Florin Ţene este un profund cunoscător al filosofiei, nu doar antice sau renascentiste, ci şi moderne, mergând până în secolul XX. Multe din argumentele aduse spre susţinerea ideilor proprii sunt luate din gândirea filosofică. (...) Analizând lucrarea Republica a lui Platon, autorul urmăreşte să demonstreze posibile similitudini între cetatea dreaptă şi sufletul unui om drept, indicând virtuţile ce definesc dreptatea în ambele cazuri.

Octavia despre "Și îţi scriu" de Octavia Brad
               
Pe Octavia Brad o putem defini (dincolo de marea promisiune poetică) ca alergare a sinelui său (care are nevoie să înţeleagă concret pasul făcut) prin uimitoarele versuri confesiune: "Alergam prin întinderea vieţii desculţă / să-mi prind paṣii simţind însuṣi rostul lor purtător / Mȃngȃi cu tălpile goale pămȃntul sub mine / ce-mi păzeṣte-aṣezarea pe realul acestui timp / zburător / Cerul să-ṣi întrebe seninul albastru / dacă eu voi ajunge înălţimile ce-ṣi coboară culori / în dansuri ce-mi învȃrt orizontul / crescȃnd cȃt cuprinde privirea minunate întinderi de / flori" fiindcă numai acolo caută să risipească cuvinte (într-un loc unde să obosească) aṣteptȃnd imagini uimitoare ("S-au uimit în mine imagini cu-ale noastre întreguri / Și-au luat negrul deasupra pentru oarbe-nţelesuri / Caut un loc s-aṣtept s-obosesc departe de tine")  în care ea ar creṣte-ntr-o floare, cȃnd expectativa nu i-ar mai arăta nimic  ("Privesc golul ca ṣi cum ar fi ceva de privit / Iau vorbele tăcute de tine ṣi-mi cresc speranţe deṣarte-n ghiveci / mă cert ṣi-mi cred impertinenţa de-a plăti muguri cu lacrimi la schimb / Le-adun cu tristeţi cȃnd noaptea-mi toarnă venin")  ṣi-ar fi tȃrziu  ("E demult ṣi-a trecut noi doi ca-nceput")  iar noi aṣteptăm ca timpul să-i coasă "MANTIA CELEBRITĂȚII"*** ("Mantia mea e cusută de timp") fiindcă dacă se ţine de treabă, o va avea în permanenţă pe umeri.

esantionÎntr-o lume aflată sub domnia haosului, a dezordinii, a liberului arbitru prost folosit, faptul că unii oameni încă mai aleg calea poeziei pentru a-și revela natura este îmbucurător.
Problema este alta: Poezia trebuie să aibă o anumită natură, adică să întrunească anumite calități, pentru a fi autentică și pentru a-și merita cititorii.
Vorba poetului Odysseas Elytis, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, „Nu mi-e milă de poeții care au rămas fără cititori, mi-e milă de cititorii care au rămas fără poeți”...
În oceanul editorial postdecembrist din România, își aruncă și tânăra Ale Trif-Boianu sticla cu mesaju-i artistic — chit că pentru întâia oară —, în speranța că va ajunge la cititori dornici să-i soarbă esența, numai să n-o înghită vreun chit! Și nu de oriunde își aruncă autoarea noastră sticla în valurile pieței editoriale autohtone, ci de pe insula de normalitate numită „Ecreator”, garant fiind Ioan Romeo Roșiianu, acest fervent promor al literaturii și culturii românești contemporane.
Aflată încă în căutarea unui glas propriu care să o diferențieze de restul corului liric, Ale Trif-Boianu ne propune un prim Eșantion afectiv, titlu destul de nimerit dacă avem în vedere faptul că poezia este menită să emoționeze sau măcar să provoace gândirea la un joc de idei.

Aventurile ideilor coperta            Harnicul scriitor și jurnalist Al.Florin Țene este din nou în librării cu masivul volum de critică și eseuri, cuprizând 726 de pagini, având  în loc de prefață o analiză profundă semnată de Voichița Tulcan Macovei, intitulată “Filosofia-bază a dezvolt[rii literaturii și treaptă de înțelegere a existenței sociale “ în opera lui Al.Florin Țene.
            Volumul cuprinde 106 eseuri și cronici literare, constituindu-se într-un evantai  de idei despre literatura universală și în special literatura contemporană.Analizele profunde asupra evoluției literaturii române în perioada comunistă și al realismului socialist, sunt adevărate procese, lecții de morală și cinste.