Odată cu Povestioare de trezit copiii. Povești cu tâlc, Ioana Cîrneanu face trecerea de la poezie la literatura pentru copii, propunându-și să-i trezească pe cei mici (nu să-i adoarmă, cum ar fi de așteptat) prin morala pe care nu ezită să le-o înfățișeze în toată splendoarea ei.
Dumnezeu a creat lumea în șapte zile și, mândru de creația lui care este omul, a luat hotărârea să-i dăruiască acestuia șapte daruri, câte unul pentru fiecare zi. Zis și făcut: pentru luni – darul cunoașterii și puterea minții; pentru marți – curajul și voința de a merge mai departe; pentru miercuri – compasiunea; pentru joi – puterea de a înălța frumosul; pentru vineri – iertarea; pentru sâmbătă – darul de a privi în sine; pentru duminică – iubirea, cea din urmă întregind omul ca ființă (Povestea celor șapte daruri).
Tocmai de aceea, mesajul de iubire este cel mai puternic mesaj ce răzbate din aceste pagini. Iubire care nu este specifică doar oamenilor, ci e cunoscută și de necuvântătoare, de plante, dar chiar și de univers în integralitatea sa.
- Detalii
- Scris de Daniel Luca
„Vă invit în Labirintul Gândului, printre scheletele iluziilor descărnate și vise inocente sucombate prematur în tomberoane insalubre, în pofida intențiilor anesteziante ale florii de crin. Răzbat, tot mai estompat, ca o muzică profană în surdină, într-un Ateneu prăbușit, ecouri ale infatuaților decibeli farisei. De când e lumea lume, zeii supraviețuirii au pretins sacrificii. Asta-i viața, așa a fost ea proiectată...”, astfel sună invitația la lectură a romanului „La porțile puterii” (apărut în 2020, la Editura „Eurocarpatica”, din Sfântu Gheorghe), al cărui autor este omul de cultură Mihai Suciu.
Cu un „palmares” profesional și cultural bogat, dar cu o experiență de viață și mai bogată, prozatorul ne cucerește prin ineditul scriiturii sale, un nou tip de roman ni se înfățișează ca într-o piesă cu mai multe acte, pe scena numită viață, acea viață „proiectată” și neștiută.
„Convins că trifoiul are patru foi”, încă de pe când a făcut ochi în satul Voșlobeni din județul Harghita, înțeleptul de astăzi oferă lumii un arc peste timp, un spectacol al vieții, într-un roman plin de savoare și de o mare doză de optimism. Extrem de concentrat în cele unsprezece capitole, romanul se constituie într-o amplă monografie a locului natal, dar și într-o scriere reflexivă, confesivă a sufletului de artist.
- Detalii
- Scris de Petronela Apopei
Autoarea face parte din ordinul apostolilor unei lumi alcătuite pe temeiuri exclusiv estetice, o conjurație care mie mi-a transmis mereu un mesaj monahal, tocmai o “Poveste de iubire, / Poveste de-o vară sau poate / Un vis de vară…” Poate termenul de “conjurație” vi se pare exagerat, nimic nu-i interesează pe adepții acestui ordin mai putin decât ordinea de stat, la care se referă sfera semantică a cuvântului. De acord, dar n-am găsit alt cuânt mai potrivit pentru a descrie o conspirație care nu sfidează, ci ignoră pur și simplu realitatea, dură și nepoetică, fiindcă așa e orice realitate. Deformare de gazetar pentru care vă cer scuze de la început.
Ideea nu este nouă, în poezie s-a afirmat de când Homer cutreiera cu lira lui prin Helespont că viața e scurtă, meschină si urâtă, deci inaptă pentru a fi reprezentată în poezie. Ideea e clară și se oprește pe pragul teoriei, versurile scrise sunt altceva, ele scapă de sub controlul conceptual: “Dimineaţa, la rasarit,/ Soarele zâmbea / Era îndrăgostit de vânt… / Razele sale pătrundeau / Printre ramurile / copacilor, / Printre frunze, flori, fire de iarbă. / Se înfierbânta atât de tare încât / Pârjolea totul în cale…” - un exces amenințător pentru eșafodajul estetic schițat mai sus. Ispita se strecoară prin țesătura tabloului neoclasic, iar autoarea nu întreprinde nimic pentru a o opri: “Îşi dorea doar un sărut.” Atât. E suficient.
- Detalii
- Scris de Zorin Diaconescu
„Trăim într-o lume superficială, așa a fost tot timpul, suntem ființe superficiale, nu este ceva rău, rău este că noi considerăm a fi doar atât și considerăm că realitatea aceasta superficială este singura neglijând realitatea noastră interioară.”, așa încearcă să provoace de data aceasta pe cititorii săi, autorul Zaharia Mihail-Robert, în cel de-al treilea volum, „Eseuri și aforisme”, apărut în 2021, la Editura „eCreator” din Baia Mare.
După cum sugerează și titlul, volumul de față urmează dictonul latin „Cogito, ergo sum!”, însumând o concepție despre viață, trăire, iubire, deloc străine autorului. Ca exponent al acestei lumi oscilând între bine și rău, el își adună gândurile, sentimentele, situându-le uneori între „to be or not to be”.
Preocupat de condiția omului și de multitudinea de sentimente ce-l încearcă de-a lungul vieții, Zaharia Mihail-Robert caută fațetele omului pentru a-i da o singură formă, aceea a iubirii.
El cercetează natura umană, încercând să o îndrume către drumul destinat să-l facă pe om fericit. Și cum poți fericit? Doar iubind, desigur.
- Detalii
- Scris de Petronela Apopei
Deși, timp de aproape un deceniu, profesoară de istorie și geografie în câteva școli mureșene, dragostea pentru carte, ca izvor de satisfacții spirituale și ca obiect bibliologic, stă la originea hotărârii poetei DOINA PANĂ CHIRA de a se pune în slujba cititorilor ca bibliotecar, ocupație nobilă pe care a profesat-o până în anul 2011 și nemurită, de altfel, (și) în acest volum de versuri în care onorează din tot sufletul „liniștea bibliotecilor […], lumea mirifică a cărților”, fiindcă toate „cărțile au suflet” (Hoțul de cărți), dublată de marea sa dragoste pentru creație, fie ea poezie sau proză, pe care o cultivă în câteva cenacluri literare sau o publică în numeroase reviste și antologii. Este vorba despre noul volum de versuri, Florile iubirii înflorite (Editura eCreator, 2021), cuprinzând peste 70 de poezii, unele dintre ele fiind reluate din cartea cu care a debutat în anul 2019 (Furt de iubire), dar deosebit de acesta din urmă, fiind unul bilingv (română – italiană), prin aportul traducătoarei Mădălina Veronica Radovici, profesoară de istorie și filozofie în licee și colegii din Italia, dar pasionată de lirica românească.
- Detalii
- Scris de Nicolae Dina