Doar sunetele pașilor. Tocuri stridente, scârțăitul tălpilor de plută, țipătul ascuțit al cauciucului târât în grabă pe pavele. Printre ele, câte un strop de ploaie, ici și colo, scoate sunetele cele mai vibrante. Parcă pământul ar face valuri sub sărutul rece al apei. Se strâmbă neputincios sau strănută. N-am de unde să știu, nu ne cunoaștem atât de bine! Dar îl văd că e într-un freamăt continuu... Ploaia plesnește frunzele copacilor supărată că le întâlnește în drum. Poate își dispută dragostea pamântului…

             Absorbită de aceste imagini, ajung între tarabele pieței. Ce caut eu aici? Aveam o listă pe undeva, dar la câte buzunare am... of, mai bine o puneam în geantă! Renunț la căutare și îmi scormonesc memoria, care, sper, nu m-a lăsat încă.

eÎn dimineața zilei de duminică în care Elena avea să fie invitata lor, Eusebiu se simțea foarte emoționat și puțin stresat. Plecă să cumpere pâine de la un magazin din cartier. Pe drum se întâlni cu unii vecini pe care îi salută politicos, observă că unii îl priveau straniu, pe când alții îl cercetau stăruitor din priviri. Se întâlni și cu Relu un fost coleg de școală. Relu când îl văzu îl îmbrățișă și îl sărută pe ambii obraji, apoi îl invită să servească împreună o cafea. Se ajezară amândoi la terasa unui bar din cartier, după care Relu animat fiind de bucuria întâlnirii lor întrebă:
- Cum ți-a mers pe acolo printre străini?
Eusebiu în linii mari îi povesti viața lui de emigrant și chiar despre divorțul său dar fără a intra în amănunte prea intime. Relu îl ascultă atent privindu-l cu ochii săi mici verzi care reflectau în acele momente compătimire pentru tot ce suferise Eusebiu. Apoi fața rotundă a lui Relu ce de obicei emana bucuria de a trăi, se crispă puțin într-o expresie de tristețe și spuse:
- Nici mie lucrurile nu mi-au mers prea bine în viață, am divorțat apoi am avut și alte relații care au sfârșit rău. Locuiesc singur și lucrez  la Kaufland unde descarc marfă și o așez în rafturi, iar salariul nu este prea mare.

Ilona. Prenumele acesta îi amintea fetei de o regină de vis, de origine ungurească, îi amintea de lumină şi soare. Dar mai mult, strigată prin numeroase cuvinte complementative, mieroase, sau mai puţin, ea, o elevă din cele mai bune, prefera să audă, până la urmă, acest scos din anonimat, parcă. Profesorii o considerau timidă, alteori era apreciată drept stea de cinema, alteori, din această tăcere a ei, cineva dorea să îi audă glasul şi felul ei în care prezenta un accent curat românesc în vorbire.
Ilona…Dacă s-ar fi contopit cu acest prenume, în toate visele ei, dacă s-ar fi gândit cineva vreodată că trebuie să te inspiri în viaţă de la firescul tău prenume de botez, să crezi, să speri şi să mori din acest simplu cuvânt.

În curtea dintre cele două blocuri era linişte. La ea în bucătărie, mama Margasoiului îşi lipea obrazul de cuptorul aragazului. Se aşezase pe scăunel. O durea măseaua minţii. În cuptor se coceau două mere învelite în aluat. Margasoiului îi plăceau merele coapte. Mama Margasoiului nu plângea niciodată. Acuma avea lacrimi în ochi de durere.
În camera lui, întins pe dormeză, la lumina becului chior, Margasoiu citea: "Discursul domnului Lobel Adolf". În gură avea salivă pofticioasă de mere coapte învelite în aluat bine rumenit.
 
Lobel Adolf îşi construise cârciuma la marginea oraşului. Lucrase în Baden lângă Viena ca cişlic.

Nepoţilor şi strănepoţilor mei, această…vedenie

    Stăteam la taifas cu prietenii, la o întâmplare de răgaz, într-o cârciumă  cu nume pompos, cu berea sub nas, aprinşi la minte de "prăjeala" aperitivelor, a coniacelor mici, de una, de alta. De greutăţile şi opreliştile tot mai enervante ale vieţii noastre cotidiene, adică, olicăindu-ne c-am ajuns rău, că toate merg tot mai prost, că nu se mai poate etc. - Băi!, strigai eu, cavernos, cu timbrul meu tabacic, arhicunoscut de prieteni, staţi blând! Stop pe frână, şi retur 2 m de creier, că nu-i aşa.  Încă nu-i cotoioasă situaţia, şi n-am fumat toate relele. Ferească D-zeu să te conducă prostul şi să te bată nevasta! (Asta-mi spunea mie tata, în zilele lui de cumpănă!)