FEMEIA ŞI BĂRBATUL EI
Satul risipit pe dealuri. Vechile pergamente ale Coroanei vorbind de tăietori de pădure. La una mie trei sute cincizeci s-au aşezat ei pe aici, la una mie şapte sute şaptezeci şi nouă în Arşiţa s-a ridicat biserică nouă. Din piatră de râu. A ajutat cu ceva şi stăpânirea de atunci. Familii erau în sat şaptesprezece. Toate pe vatra veche, lângă Fântâna Doamnelor.
Biserica veche din lemn, vândută în satul Maşca de lângă Lăpuş. Sat prăpădit într-un fund de judeţ. Între dealuri pe o vale. Uliţi desfundate, înguste şi groptite. Râpi ţăptişe cu spini, din care toamna se nasc vălătucindu-se ceţurile.
- Detalii
- Scris de Alexa Gavril Bale
Sorin tocmai împlinise şaizeci de ani. Vârsta a maturităţii împlinite, a experienţelor complexe.
Avea un obicei nesuferit, de care voia să scape. La fiecare aniversare îşi lua zi liberă. Nu voia petreceri, nu voia nimic. Voia doar să stea singur acasă şi să se analizeze. Ce a realizat în anul ce tocmai trecuse. De data asta nu prea avea ce să bifeze, se simţea obosit. Orele dimineţii erau înaintate, dormise pe săturate. Dar încă mai lenevea în pat. Închise ochii. Crâmpee de imagini din copilărie, amintiri îndepărtate, îl bântuiau de ceva vreme.
*
Peste oraşul dintre coline se lăsase înserarea.. Era vară. Străzile, casele şi parcurile centrale aveau fiecare câte o legendă sau eveniment de povestit.
- Detalii
- Scris de Liliana Gabroveanu
După întîlnirea de 40 de ani ,ori mai mulţi,nu mai ştiu,de la absolvirea liceului am avut, deodată, o revelaţie.Eram pe o terasă .Lumina, ca mierea de albină se prelingea molcomă asemeni apei.Prieteni vechi şi noi tăifăsuiau ,se grupau şi se regrupau în funcţie de noii veniţi, motivînd: ba că ei sînt fumători,ba nefumători.Aceasta se întîmpla la o întrunire despre care am mai scris.Ei,despre întîlnirea de 40 de ani de la absolvirea liceului n-am scris.Simţeam nevoia să fiu singur şi nu reuşeam.La 100 de metri mai sus,pe malul rîului era o mănăstire.Cineva mă îndemna să intru pînă acolo.
Nu m-am dus pentru că mi-aş fi pierdut firul, tulburător al melancoliei.Eram sub vraja unei uşoare turmentări. Se spune că în vechime mirilor li se dădea să guste hidromel,
- Detalii
- Scris de Stefan Jurca
De la îndepărtatul şi încă necunoscutul început al existenţei pe acest bulgăr de tină pe care hălăduim, s-au produs întâmplări în care o mică şi neînsemnată vietate ajunsă la disperare din cauza foamei, - a lipsei, deci - a veşnicei şi neostoitei neulţumiri, a produs, printr-o neînsemnată manifestare, o catastrofă.
Podul cel mare, cel vechi, din bârne groase de lemn de goron, cioplite cu fleanca, a fost aruncat în aer de către disperaţii războinici care pierdeau gloria mult trâmbiţată de către conducătorii lor bolnavi, pentru a zădărnici urmărirea şi hăituirea celorlalţi războinici care fugeau de jugul robiei şi a ruşinii...De atunci oamenii şi animalele, şi atelajele, treceau Apa prin vadul de la capătul satului; un mic stăvilar întocmit pentru topirea cânepii şi a inului.
- Detalii
- Scris de Ştefan Aurel Drăgan
E nebunie în iunie în cămine. Asta e. Nici seara nu-i bine că se ridică aerul dinspre cantina Gubanului. Plin de maşini frigorifice: italiene, sârbeşti, bulgăreşti. Pluteşte neliniştea deasupra ascunsă-n frunzele plopilor. Dacă n-ai idee de cele trei subiecte, geaba dorinţă dacă nema putinţă. S-a dus dracului totul şi nu se ştie ce urmează. Învăţăm în prostie, începem la opt, după micul dejun şi până la amiază, nemişcaţi, în sala de lectură. Ca viermii de mătase în duzi. Numai foşnete de caiete. Conspectăm, facem fişe, memorăm. Cel mai tânăr e Fluţi şi cel mai futăcios e. Dinspre dimineaţă şi nu se mai întoarce decât seara. Calm, domolit. Ne lasă cafea şi zahăr, presoul electric. Similică se foieşte, se bărbiereşte şi iar se foieşte. Parcă-l mănâncă ceva în fund.
- Detalii
- Scris de Stefan Jurca