Constantin VACIU 1Lângă tine

la o cafea
cu vârful muntelui
topit în ea
la un grătar pe lac
scăldați în ochii celuilalt
la pas prin parc
îmbrățișați
sau pur și simplu
așezați în pat
uităm de timp
de spațiu
și de noi
și-n fiecare gând


plantăm tablouri de sidef
și încercăm
prin mângâieri
un drum
spre fericire
să găsim...
la o cafea
cuvinte dulci aduci
și-n părul tău
ascundem dimineața
când te arcuiești
fereastra o pătrunzi
cu șoapte colorate
de iubire...


Alege
când vrei să zbori
fă pasul tot mai mic
și gândului să-i pui aripă
prin el să simți
cum te ridică
cuvinte șoptite
lung pe gât
să simți
cum treci de stele
într-o clipă
și-n palme
rând pe rând
planetele să le aduni
în tine
și apoi
pe pânză
să le dai un chip
când vrei să zbori
mă prinzi de mână...


Stare de alertă
cât timp să rupem
din fiecare floare
să avem din nou
buchetul primăverii
de mână strânși
să alergăm prin soare
să stăm lipiți
când ne vorbim cu ochii
să desenăm pe cer
o abdicare
la greutăți și la dureri
prea singuri
în mulțime adunați
suntem procent
în cazul multor state
o bătălie ducem însă împreună
planeta să o vindecăm
ea e familia cea mare
ce-n casă oglindește
doar certuri și dureri
cât timp să rupem
viața noastră
să avem din nou
uitată pe noptieră
aceeași carte parfumată
de muntele de-mbrățișări...


Când te înalți
un val de gânduri
lasă luna-n noapte
să-ți învelească trupul
cu mângâieri șoptite
și-n oglindire
visul îți arată
să râzi
să cânți
să zbori
spre înflorire
să strigi pe nume
picăturile de ploaie
și când te înalți
să lași iubirea
să vindece
întreaga lume...


Undeva, cândva
undeva, cândva
mă aștepți să vin
mă aștepți să plec
așa cum ploaia
îți hrănește dorul
de înflorire în sărut
de stat la o cafea
la margine de timp
de cântec și de dans
e drumul plin
prea multe primăveri
ascund pe trup
privirile ce mă pătrund
cu un simplu zâmbet
mă orbești
și cad
în patul tău de frunze
de glezne eu te prind
și chem în tine
călătoriile în timp...


Sărutul care fură
pierdute primăveri
își cer tributul
în lungi plimbări
prin parcuri și alei
în mici atingeri de idei
când tu, zâmbind
cu brațul mă cuprinzi
și-mi furi
cu un sărut
un ceas de îmbrățișări...


Dialog
două buze suprapuse
dau răspuns
la îmbrățișări
ochii văd
și știu
că-n tine
dorm plăcerile
de ieri
dezgolite
poleite
și de șolduri
rotunjite
cu idei....



Note de curs
în fiecare culoare
se ascund
o mie de cuvinte
o linie e drumul
către tine
un cerc e un sărut
născut din infinit
iar frunzele
ce cad din pânză
sunt gândurile
ce vor să înflorească
pe trupul tău
când dormi
la răsărit de mine...