Când să căsătorea on fecior și c-o fată, când să hotărâu să se ia laolaltă, s-o înțăles amândoi și și-o pus t'emători. Fecioru și fata méréu și îi t'emau pă t'emători. O fost cât'e 14-16, chiar și 20 de perechi. Când am știut că-s t'emători, m-am dus la o fată și i-am dus palțău să-l gate. Fata ceie cu mă-sa mi le-o gătat și îl punea în geam până când o mărs t'emătoriu după el. Îl pregătea cu joljuri brodat'e, cu pen'e, cum o știut femeile atuncia. Mai puneau flori, verd'ețuri. Cu o săptămână înaint'e de nuntă să pregătea.

            Nunta să făcea de obicei joia și sâmbăta. În ultima duminică înaint'e de nuntă să duceau tăț t'emătorii la fată acasă und'e i s-o gătat bota. Lua bota și să strânjeu ori la mnireasă, ori la mire. Să făcea o masă și îi împărțea: o pereche în Pribilești, alta în Satulung, alta în Bușag, doi în Hideaga, doi în Tămaia și doi în sat. Ziceam: În zua..., la fecioru (cutare), îi nunta, vă poftește la nuntă. T'emătorii să îmbrăcau frumos, băiatu ținea palțău în mână.

            În zua nunții, să îmbrăca fecioru frumos și să ducea la fata care i-o gătat bota, stătea până o îmbrăca mă-sa frumos cu pind'ileauă, cu păru făcut. Când s-o gătat, o lua d'e mână și mergeau la nuntă. Apoi s-abăt'eu tăț câți o fo numiți de mire la el acasă, iar la mireasă la fel. Care-o fost a mnirelui, méréu la mnireasă acasă. Muzicanț erau și la mnire, și la mnireasă. Apoi să dăd'e la danț și jucau până vin'é socru cel mare d'e obicei și zice care-o fo nimit să margă să ceie mnireasa. El și on prét'in de-a lui méréu după staroste. Starostele era pregătit, n'e aștepta cu pălincă pă masă. După ce serveam câte-on pahar d'e pălincă, ne duceam la nuntă. Starostele s-o băgat în casă și noi am mărs la danț. Apoi starostele venea și anunța că-i d'e mărs d'e cerut mnireasa și-i d'e mărs la cununie. Apoi starostele anunța mărsul după nănași. Atunci o fost numa o pereche d'e nănași, cei mai bocotani din sat. Aceia o fo nănași la tăt satu că săracii n-o avut rând să margă.

            Tăț nuntașii d'e la mnire, fete, feciori, câț o fost, méréu la nănași acasă. Méréu și muzicanțî. Nănașii pregăteau o masă și pălincă. Îi luau pă nănași și să ducéu la mnire. Iară să juca. Apoi o vin'it vremea c-o trebuit d'e mărs la cununie. Pă feciorii ceia doi care trebuiau să ceară mnireasa i-o dus în casă și le-o spus să margă să o ceară. Ceialalț jucau în continuare. Nănașii rămâneau la mire.

            De-o fo mireasa din alt sat, bocotanii punéu cai. Să ducéu la mnire și-i înstruța cu plant'ici, să urcau în cară și să duceau după mireasă. În sat méréu pă jos.

            La mireasă s-o băgat tăț în casă, feciori, fete, vecini, nuntași. Io ca t'emători, cu prét'inu meu, am mărs acolo la masă. Mireasa era după masă. Apoi am început a cere mireasa:

 

Onorată adunare,

Vă rog de puțână ascultare

Unde s-ar afla un socru mare și-o soacră mare

Să poft'ească la cinstita casă,

La luminata masă.

 

Atunci socru cel mare cu soacra cea mare o vin'it înaintea t'emătorilor. Și eu am continuat:

 

Câți chemați, câți nechemați,

Câți d'in dragoste frățească

Ați venit la această casă,

Noi am auzât o veste

Căci în curțile aceste

Este-o floare mohorâtă

D'e ochi pământești iubită.

Floricica-i lângă masă

Gata să o părăsască,

Ne place cum îi gătată

Numai stă cam supărată.

Supărată las să hie

Căci să duce la cununie.

Of, fiica noastă frumoasă,

Te-am poftit până la masă

Să-ți spun 2-3 cuvint'e

Cum oi știi io mai fierbinte

Căci vremea-i scurtă

Și nu-i multă,

Asta zî îi mai trecută.

Plânje dragă și suspină

Doru maicii d'in inimă;

Plânje dragă, lacrămi varsă

Căci t'e duci din astă casă,

Căci t'e duci pă drum făcut

Și nu vii fată mai mult;

Căci t'e duci pă drum d'e țară

Și nu vii fată iară.

Atunci îi mai hi tu fată

Când or cânta peștii-n baltă

Și șt'iucile pe uscat,

D'e fet'ie te-ai scăpat.

Iarăși eu cu-a mea rugare,

Eu mă-ntorc cătă-adunare

Să fie cu ascultare,

Să tacă cuptoru,

Să grăiască t'emătoriu;

Să tacă casa,

Să grăiască masa,

Să plângă mireasa.

Să plângă fetele

Care-o feciorit cu ié

Și feciorii care-or vré.

Gazde bune, vă rog tare

D'e puțână ascultare,

D'e vo 2-3 cuvint'e

Care în cărți stau scrise

Și astăzi trebuie zise.

Ié-ți, mireasă, ziua bună,

Ié-ți, mireasă, nu spun glumă

D'e la soare, d'e la lună,

D'e la frunza d'e la fag

D'e la tatăl tău cel drag.

D'e la grădina cu flori,

D'e la fete și feciori,

D'e la pietrele din vale,

D'e la vecinile tale

Și-i sărută, mândră, dulce

Înaint'e de-a t'e duce

Și frumos le mulțumește

Căci bine te-au putut creșt'e

Dă-le-o dragă sărutare

Ca să nu t'e uite tare

Că te duci în depărtare.

Că tu de la ei t'e duci

La părinț necunoscuți,

La părinț în alte curți.

Mi-i jele d'e ce mi-i jele,

Mi-i jele d'e părul tău

Că astăzi îl pui sub faitău

Și-i capăt d'e jocu tău.

Sub faitău și sub cunună

Trece voia ta cea bună,

Trece, mândră, d'e la t'ine,

Trece, zău, și de la mine.

Iar acuma, socru mare,

Sănătat'e dumnitale,

Această fiică-a dumneata

Înainte de-a pleca

Ea frumos se va ruga

Să-i dai binecuvântare

Ca fericită să-i fie

Scumpa ei căsătorie.

Vă las în pace

Precum și dumneavoaste veți face

Lăsându-vă voioși

Să vă găsim sănătoși

Și cu toții întruna

Să le zicem tinerilor fericire.

 

Apoi își lua rămas bun mireasa prin staroste. Ceialalți, t'emătorii, socrii cei mari serveau câte-on pahar de pălincă. Apoi ș-o pupat mireasa cu părinții, cu frații , cu vecinii, cu fetele. Mireasa plângea. În timpu aiesta, o ieșit din curte t'emătorii care-o cerut mireasa ținând mireasa d'e braț, iar în ceie mână țineau palțău. Pă urmă o vin'it nuntașii, fét'ile, feciorii. S-o dus la cununie. Dacă ajunjé mai iut'e mireasa, t'emătorii o trebuit să stea lângă ea până o vin'it mnirile să deie mâna cu el, să o pupe. Apoi s-o luat d'e braț și s-o dus la biserică. În biserică, la nănași și la mniroi le-o dat o plant'ică și câte-o lumânare.

            După ce i-o cununat preotul, o ieșit din biserică iar pă mnireasă o luat-o doi t'emători de-a ei și s-o dus cu ei acasă. Pă mire l-o luat două fete fecioare din oastea lui.

            T'emătorii care o cerut mireasa erau trimiși iară după mireasă. Colacu îl puné pă masă și puné două farfurii cu grâu. Oastea mnirelui intra în curt'e. Oastea miresei stătea deopart'e, oastea mirelui o stat în spatele nost. Apoi am zâs:

 

Ce saltă, ce veselie

Ce lucru poate să fie

Ce stați aicia adunați

Dumneavoastră iubiți frați,

Că noi d'e mult loc umblăm

Și încă așa loc nu aflăm:

Afară feciori jucând,

În casă fet'e plângând?

Însă plâng din desfătare

Tocmai ca la o casă mare

Unde vedem poarta legată.

Poarta-i legată cu lanț d'e cal

Ca noi să umblăm în zadar

Sau cu funii de fuior,

Poate de noi v-a fost dor.

Însă cu noi fiți buni și blânzi

Că noi nu sunt'em flămânzi,

Nici nu ne t'emem d'e voi

Măcar sunt'em 3 sau 2

Că ni-e gloata minunată

Cu tot felu de arme gătată,

Toți cu puști și cu pistoale

Da cei mai mulți îs cu mâinile goale.

A nost tânăr crăișor

Plin d'e pară și d'e dor

S-a sculat d'e d'imineață

Și-a luat on bucium mare

Și-a suflat în trei părți tare

Și-o adunat oaste multă

Care de el bine-ascultă.

Dar unul dintre cei mari

Călare pe un cal

Ca și-on ducipal

Să rid'ică-n scări,

Să umflă-n nări

Și ne-alesă pă noi doi,

Pă min'e și pe frate-meu

Ca noi doi să pornim,

Floricica s-o găsâm,

S-o săpăm d'in rădăcină

S-o sădim l-al nostru crăișor în grăd'ină.

Acolo să crească

Ca să nu să veștejească.

Noi ne-om lua colacu

Și pă voi vă ducă dracu;

Noi ne-om lua simbria,

Și voi vă scărt'inați de râie.

 

Atunci o vin'it toată oastea mnirelui, t'emătorii înainte, io cu colacu subsuoară și-o-nconjurat masa de tri ori. T'emătorii și fetele de la mireasă o tăt țâpat grâu păstă oastea mirelui. De tri ori s-o-nvârt'it pă lângă masă. Mnireasa era în casă, în șură o fo pregătite mesele.

            Mai demult să și ajutau oamenii, vecini și niamuri apropiate. Cu o zî înaint'e și în zua nunții, d'imineață bună să punéu și strânjéu mesă. N-o fo atunci cămin și bănci. Femeile strânjéu farfurii, linguri, furculițe. În timpu acela, oamenii ce-o fo numiți pântru treaba asta, o pregătit șura, o pus mesăle, bănci roată.

            Apoi s-o băgat tătă lumea la masă. Când să înconjura masa, ziceam:

 

Dați cu grâu, nu dați cu pleavă

Că ni-i mnirile de treabă.

 

Mai demult să punea on scaun. Pă urmă s-o pus o masă. Să punea o farfurie, colacu pă masă.

            La masă, dintâie s-o pus ceva prăjituri. Atunci erau oameni numiți și la horincă, n-o pus canceauă ca și-amu. Între timp, femeile aranjau masa. Era o socăciță anume care făcea mâncarea. Femeile să ajutau atunci. Nu era numa ea. Femeile duceau cartofi, ulei, care ce-o avut:

            Starostii s-o înțăles. Starostele de la mire zicea:

 

Cinstite staroste,

Noi n-am venit dejaba aicia,

Noi am vinit dup-o floricică

Care-i gătată mireasă

Să ne-o aduceți s-o vedem.

 

Celălalt staroste zicea: ”-Da, cinstite staroste. Mă duc”. Mergea în casă după mireasă. Sarostele de la mire o stat acolo și-o așteptat să vie cu mireasa. Între timp, o gătat on om și i-o pus o față de masă pă cap, l-o înstruțat cu flori, îl lua de mână și-l ducea la celălalt staroste.

-Cinstite staroste, am ascultat după cum ai zis.

-Da noi nu asta am vrut, am vrut mireasa, floricica. Și să nu vă gândiți că umblăm degeaba, avem acte întocmite la Primărie.

I-o lăsat ”loc la gură”, i-o dat o sticlă de pălincă și el tot o băut, muzica tot i-o zis. Tot o jucat și-o băut. L-o luat d'e mână și s-o dus în casă. Apoi o vin'it cu mireasa. O luat mireasa d'e mână și-o venit:

-Cinstite staroste, v-am împlinit voia. Atâta o am căutat până o am aflat și v-am adus-o.

            Apoi mireasa să băga lângă mnire și să începea răspunsu. Atunci să răspund'ea colac și nu tăt satu răspund'é. Să făcé on colac, iar pă colacu cela era material de on șurț dinaint'e la mnireasă sau material de o haină sau un batic pă cap și îl punea pă colac și zicea:

 

Și io am fo poftit la-această încoronare.

Da n-am vin'it cu mâna goală

Cum să duce omu la moară,

Ci am venit cu un colac mândru frumos

Din pielița Domnului Cristos

Cine din el a mânca,

Să vie-a hori și-a juca.

 

Iar starostele îl prezenta. Asta să zicea la toți colacii. Materialu l-o pus înaintea mniresî, colacu l-o dus și l-o tăiet pă masă, să-i servească pe nuntași. Tot o pus colaci și stăt'éu la rând. Alții răspund'éu și bani: 5, 10, 15 lei.

            Să servé masa. Erau femei anumite care puneau mâncarea pă masă. Omu care-o fo numit dădea câte-on pahar de horincă. Muzicantu de la mireasă cânta la masă la nuntași. Muzicantu de la mnire să ducea în casă și să punea la masă să mănânce. Îi dădea mâncare și băutură.

            Apoi femeile veneau și strânjéu tăt'e de pe masă. Era o anumită femeie care le spăla. Apoi să ducea celălalt fel d'e mâncare. Era cartofi și on mnez d'e piță. Apoi era levișe și la urmă sarmale. Ca prăjitură, să punea sucitură cu marmeladă, cu sâlvaiz.

            După ce s-o servit masa, o vin'it muzicantu mnirelui în șură. Să scoteau mesăle din șură, să făcea curățenie acolo. Apoi o jucat. S-o dus celălalt muzicant la masă. Apoi o jucat până o fo de mărs cu mireasa, spre seară.

            Apoi să găta nunta cu feciorii. Înaint'e de a méré acasă tăt tineretu, s-o făcut danțu mniresî. O pus o masă în mnijlocu șurii. Starostele de la mnire o luat 2 farfurii și le-o pus p-olaltă. Nănașii și cu mnirile stăteau deoparte. Apoi o zâs starostele:

 

Cine-n lume s-ar afla

Să ne joace mnireasa,

La mnireasă bani a da.

 

Apoi cine-o vrut să joace mnireasa, s-o dus și-o învârt'it-o de două ori. O pus acolo în blid la staroste banii. Apoi de-o vrut să mai joace, o mai pus bani și iară o mai învârt'it-o de două ori. Să punea 1, 2, 3, 5 lei după cum o fost. O jucat cât o vrut la ”danțu mniresî”. Când s-o gătat, o mărs mnirile și o ”dezbătut” mnireasa. O pus și el bani în blid, o luat mnireasa și gata. Apoi on ceatarâș o zâs: ”Cătă casă tăt tineretu! Tinerii nu au voie noaptea. Când însera, plecau. Fiecare și-o dus fata acasă, fata care i-o gătat palțău. Apoi o vin'it ”chemații”, însurați, neamuri, prieteni. Să înțălejău ei: ”Mă, mérém ”în t'emați”? ”Mérém, da unde?”. Unde o fo muzicantu mai bun. Da mai mulți să ducéu la mnire, unde-s mniroii și nănașii. La mnireasă acasă méréu neamuri și vecini, da la mnire s-o dus mai mulți. Femeia făcea câte-on blid de prăjituri, sucituri. Femeia o puné în ștergură, bărbatu în buzunar și să ducéu la nuntă, ”în t'emați”. Lăsau prăjiturile în vecini și s-o dus la joc. La 12 noaptea o băgat t'emațî la masă. Fiecare și-o pus înainte ce și-o adus. Apoi s-o început ”băulașt'ina”. O dat și oamenii care-o fo numiți câte-on pahar de băutură. Apoi să-nt'ina, femeile să serveau între ele cu prăjituri. Apoi să puneau și ei la mâncare așă ca la tineret, ca la zuă. Apoi jucau până d'imineața.

            Cine-o cerut mnireasa, trebuié să dezgat'e mireasa. Io, dac-am fost fecior, m-am dus acasă. Da o trimăs pă cineva când s-o hotărât că trebuie să dezgate mnireasa. Eram culcat. M-am trezât, m-am îmbrăcat și m-am dus la mnireasă. Fecioru trebuia s-o d'ezghet'e. O pus on scaun în mnijlocu șurii, muzicanțî o cântat horea mnirésî, femeile roată. Nănașa ceie mare o gătat mnireasa și știé cum trebe d'ezgătată. Da n-o fo voie să puie mâna, numa fecioru. Ié o gătat-o. Și îi spunea feciorului ce să facă. Tăt le luam șî le dădeau până ce o-am desfăcut d'e balț. Luam balțu și mergeam în casă. Erau blide, icoane atunci pân case și îl puneam dup-on blid. Apoi am luat un batic și o trebuit să i-l leg pă cap cum am știut. Pă urmă o tomnit-o femeile. Am sărutat-o și o trebuit să o joc on danț. Apoi am mărs înapoi cătă casă. O rămas ”chemații” până la zuă.

            După-masă să făcea ospăț cu ce-o rămas. Méréu nănașii, starostii amândoi, mniroii, vecini și mai petrecéu un pic. Apoi s-o gătat nunta.

            Tinerii să cunoșteau din sat. Viné pă vid'ere din alt sat, venea mnireasa la mnire să vadă ce are, casă, șură. Aci în sat s-o cunoscut toți. Să înțălejău cu părinții și punéu data nunții.[1]

 

                                                                        Danțu la șură

 

 

            Atunci să făcé danț la șură. Să băga muzicantu pă tătă vara. În tăt'e sărbătorile, duminica, începând de la Crăciun, o fo danț. Feciorii și fetele plăteau muzicanțî. Muzicanțî erau din Satulung, din Finteușu Mic. Era vioară, contră și bas.

            Fetele și feciorii să ducéu la danț. Să pregătea șura, să făcea curățenie, să punéu lăiț pă marjine, acolo o șezut femeile. Muzicanțî stăt'eu în colț. Fetele și feciorii jucau. Mai jucau și unii tineri însurați. Jocu să făcea într-o șură mare, încăpătoare.

            Fetele și feciorii méréu separat la danț, nu mereu împreună. Să întâlnéu acolo. Jucau pă rând cu fetele, așă s-o părândat. Să zâcé păstă danțuri, păstă atâtea joci cu min'e. Muzicanțî zâcéu on danț, feciorii și fetele mai ieșeau afară să beie apă, apoi iară dansau.

            Fetele cam de la 14-15 ani intrau în danț. Fetele stăteau în ”gura” șurii, méréu feciorii și le luau la danț. Pă care o luat-o, cu aceie juca până la capăt, până ce-o gătat danțu. Să dansa codrenescu, bătuta pă pt'icioare, ștraieru jucau fetele care o știut, 7 pași. Eu am jucat numa cu fetele care-o știut juca. Acele și-o ținut dansu pentru mine, n-o trebuit să le chem, o știut că păstă atâtea danțuri vine cu mine.

            Bărbațî stăt'éu în curte, vorbeau, jucau cărți. Femeile șidéu rotă pă lăiț în șură. Acolo să strânjé tot satu: femei, oameni, copt'ii. Eram îmbrăcați în cămăși de pânză. Când am început io cu danțurile, purtam izmene de-acele largi.

            Când însăra, să termina și să duceau toți feciorii și fetele.[2]

 

[1]    Performer Vasile Roman, 81 ani, Mogoșești, 2015

[2]    Performer Vasile Roman, 81 ani, Mogoșești, 2015