cartiAm primit la redacţie sau la evenimentele literare la care am participat respecând regulile impuse de purtarea obligatorie a unei măști medicale, de-a lungul ultimelor trei săptămâni 14 cărţi de poezie, proză, eseistică, parodie, motiv pentru care sunt mândru că am ce citi (lectura)  în această perioadă tulbure a pandemiei, când suntem sfătuiţi şi rugaţi să stăm acasă, în izolare. Am să fac o scurtă trecere în revistă a acestora, în ordinea în care au fost primite acestea:

Eugenia Rada Ioniţă – „Spirala de iasomie”, Editura Ştef Drobeta Turnu Severin (poezie). Am să vă propun spre lecturare primul poem intitulat „În asfinţit”: „În afinţit mijeau târzii regrete/La poala unui nor de sânziene/Se răscoleau bătăile de dor/În vara care ne ţineam de mână./Pe trandafirul lunei aurite/Teiul îşi scutura efemerida,/Unicornii se spălau în val/În ceasuri cântate-n cor de îngeri./Şuvoaiele deschideau corsete/Din amintiri,/Se aduceau toţi crinii din primăvara moartă.”

 

Mihaela Huţanu – „Prea puţin din mâine”, Editura eCreator Baia Mare (poezie). Despre volum au scris: Nicolae Toma, Daniel Luca, Daniel Marian, Daniel Mariş iar pe ultima copertă Ioan Romeo Roşiianu consideră că „Mihaela Huţanu-şi clădeşte cu migală de bijutier viziunea artistică şi mersul strecurat printre emoţii ce dă vigoare versurilor sale cu o naturaliteţe dezarmantă şi cu imagini de spectaculoasă prospeţime”.

Vasile E. Lupşe – „Albastrei Londoneze, Editura EDGE Coruia (poezie). Autorul maramureşean consideră în „Cuvântul autorului”: „Culoarea albastră este cea mai compactă dintre culori şi este culoarea foartei frumoase doamne Elisabeta a II-a, Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Culoarea albă este a poeţiilor care vor mai scrie”.

Antologia de poezie şi proză „Opreşte-mă, la tine, Maramureş! Opreşte-mă, în tine, Maramureş”- Coordonatori Gelu Dragoş, Vasile Bele şi Nelu Danci, Editura Armonii Culturale Adjud. În prefaţa antologiei dr. Carmen Dărăbuş crede că „...volumul, ce include autori de pe tot palierul generaţional, nu-şi propune o ierarhizare, pentru că forma de expresie şi scara valorică e extrem de diversă, ci alege soluţia firească a ordinii alfabetice. Formaţia profesională a autorilor este, de asemenea, diversă, fapt ce atestă că nevoia de exprimare emoţională nu are legătură cu acest lucru. Rima şi versul liber, proza analitică şi proza poetică, evocări, vers popular – toate aceste coduri de teorie literară sunt utilizate pentru mărturisirea eului”.

Ioan Hada – „Alte 33 de poeme”, Editura Eurotip Baia Mare (poezie). Despre placheta poetului, premiat la Ziua Scriitorului de primarul Băii Mari Cătălin Cherecheş, Nicolae Tzone scrie: „33 de poeme” de-o dezarmantă simplitate, dar şi de-o stranie frumuseţe publică maramureşeanul Ioan Hada, autor cu mai vechi stagii, generos receptat de unii confraţi, de-ar fi să-i amintim pe: Leon Baconsky, Constanţa Buzea, Al. Cistelecan, Marian Drăghici, Ioan Es. Pop, Ion Mureşan.”

Vasile şi Cristina Bele, Gheorghe şi Ramona Ursan, Florica Jurasko – „Vasile Boiciuc – rapsod popular. Horitorul de pe Valea Ronişoarei, Editura SITECH Craiova (interviuri, articole din presă, gânduri despre rapsod, poezie populară). Pentru Vasile Boiciuc Rogneanu aceste cuvinte scrise „În loc de prefaţă” sunt un adevărat testament: „Cântecul popular este poftă de viaţă şi fericire, dar şi noroc. Cântecul popular este precum binecuvântarea părinţilor primită la vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ograda lor. Cântecul popular  este însuşi sufletul omului, este starea de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Cântecul popular înseamnă sănătate pentru omul aflat în patul suferinţei.”

Nicolae Iuga – „Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI”, Editura Limes Cluj Napoca (studii). Autorul consideră că „în prezent, practicile vechilor imperii coloniale renasc camuflate sub pretextul globalismului. W. Engdahl, politolog şi consultant economic independent, descrie SUA de azi ca fiind un tip de Imperiu cu totul nou, care nu se bazează pe ocuparea militară a unui teritoriu, ci pe deţinerea unor resurse vitale. Un Imperiu care controlează finanţele mondiale, lanţul alimentar de bază, energia, petrolul, industria chimico-farmaceutică şi în principiu poate aplica sancţiuni împotriva oricărui alt stat de pe glob. Dar şi acest super-imperiu, ca oricare imperiu din istorie, va avea un sfârşit”.

Săluc Horvat – „Călător prin două veacuri”, Editura Limes Cluj Napoca (memorial biografic aniversar la 85 ani). Criticul clujean Mircea Popa spune despre autor „...reuşim să descoperim în Săluc Horvat pe unul dintre cei mai tenaci şi dârji avocaţi şi susţinători ai operei lui Eminescu, pe unul dintre aceia fără de care opera eminesciană nu şi-ar dobândi strălucirea şi rolul cultural cu care este investită” iar Constantin Cubleşan crede că „Săluc Horvat este unul dintre fidelii şi temeinicii cercetători ai vieţii şi operei Poetului. În decurs de câteva decenii, el a scotocit fiecare amănunt legat de viaţa şi opera acestuia”.

Delia Muntean – „Călătorind prin vremi cu Olga Tokarczuk”, Editura MEGA Cluj Napoca (eseu). Demersul literar al dr. Delia Muntean, după cum ea mărturiseşte în „Cuvânt înainte”: „...se doreşte o contribuţie la mai buna cunoaştere a universului artistic al prozatoarei poloneze în spaţiul cultural românesc. Este prima întreprindere ce vizează în integralitate cărţile traduse la noi, abordările de până acum concretizându-se îndeosebi în recenzii, cronici şi interviuri publicate în presa scrisă ori postate în mediul online şi în câteva studii apărute în volum, de regulă, în tomuri colective sau care tratau şi alţi scriitori”.

Lucian Perţa – „Parodiceşte câţiva paşi prin poezia de la Iaşi”, Editura Grinta Cluj Napoca (parodie). Despre Lucian Perţa, proaspăt premiat la Ziua Scriitorului cu Premiul cel Mare, Vasile Larco din Iaşi, un alt valoros epigramist contemporan îl descrie cel mai bine pe cel mai mare parodist român, născut în Gâlgău dar trăitor în Vişeu de Sus de mulţi ani: „Lucian Perţa este umorist, este spiritual din naştere. Dumnealui, după ce s-a născut, în loc să plângă, aşa cum fac mai toţi copiii, cred că a râs. Mai târziu,  se observă că în râsul dumnealui sunt strecurate săgeţi ironice, nu prea ascuţite, ci sunt numai aşa ca să atenţioneze, să avertizeze,  la fel cum este un cartonaş galben arătat unui sportiv pentru o anumită greşeală. Umoristul, autorul de literatură satirico-umoristică, încearcă să creeze starea de râs, să formeze acea dispoziţie care să provoace hilaritate”.

Lucian Perţa – „Cuvinte cu alte cuvinte (Replică parodică la volumul „Voi, cuvinte!”), Editura Valea Verde Sighetu Marmaţiei (parodie). Editorul Ion Mariş scrie despre această carte: „Oameni buni, prea-simpatici cititori, dragi poeţi, parcurgeţi cu multă condescendenţă parodiile neînfricatului Lucian Perţa şi...încercaţi să nu vă întâlniţi cu el în mod neoficial!”. Printre cei parodiaţi de maestrul Lucian Perţa amintim: Ioan Ardeleanu-Pruncu, Ivan Ardelean, Gheorghe Mihai Bârlea, Mircea Belu, Gabriel Boros, Aurel Ion Brumaru, Petre Dunca, Şandor Fabri, Laszlo Csizar, Marius Leordeanu, Ioan Mariş, Ileana Mihai Ştefănescu, Leonida Neamţu, Mihai Nebeleac, Dumitru Ozunu, Pablo Romaniuc, Marin Slujeru, Ioan Dorel Todea şi Echim Vancea.

Gheorghe Pârja – „Scrierea cerului”, Editura Şcoala Ardeleană Cluj Napoca (poezie). Proaspăt înnobilat cu titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Baia Mare, poetul Gheorghe Pârja ne dăruieşte o carte de poeme deosebite, cu 13 desene-grafice semnate de regretatul Mihai Olos. Poetul Ion Mureşan în prefaţa numită „Cuvinte despre poezia bună” scrie: „Scrierea cerului este, în calendarul poetului, cartea care marchează peste cinci decenii de când i s-a ridicat ceaţa de pe ochi, de pe suflet, de pe minte, de când a început să vadă lumea prin lentila poemului. De când Gheorghe Pârja a văzut Poezia. Şi a fost văzut de Poezie”. Gheorge Grigurcu, în 2008 vorbea laudativ la adresa poetului din Deseşti: „Gheorghe Pârja are fascinaţia unei vechimi care este o mixtură de geografie, botanică şi credinţă, local nuanţate. Are aerul unui ins ajuns într-o metropolă unde îşi dă seama că nu se poate depărta de imaginea locului natal, pe care-l inventariază cu rafinament modernist. Gravitatea inteligentă, melancolia salubră a lirismului semnat de Gheorghe Pârja îi girează nota personală.

Antologia „În ritmul paşilor copilăriei” – coordonator Mariana Moga, Editura Stef Iaşi (poezie şi proză). O antologie mai mult decât reuşită despre copilărie şi vârsta inocenţei, a purităţii fiindcă „Dacă îţi poţi purta copilăria cu tine, nu devii niciodată bătrân” cum scrie la începutul antologiei în loc de motto ori prefaţă Sir Tom Stoppard, apoi prin selecţia autorilor şi ştiinţa coordonatoarei Mariana Moga de a plăsmui şi tipări o asfel de lucrare. Semnează printre cei 29 de autori şi maramureşenii Aurelia Oancă, Mariana-Cristina Popan şi Gelu Dragoş. Surprinzător sau nu Aurelia Oancă are două proze: „Bradul şi salcia”, „Şapte surori”; Mariana-Cristina Popan prezintă poeziile: „Îndemnuri din copilărie”, „Suflet de copil...”, „Vestitor de primăvară” iar Gelu Dragoş publică poeziile: „Măreţie fără seamăn”, „Laleaua pestriţă”, „Rămas bun!”, „Lacrimă”, „Poveste de neadormit copiii”, „Mă uit...”.

Ioan Meteş Morar-Chelinţanu – „Un semn al nemuririi”, Editura Napoca Nova Cluj Napoca (poezii). În prefaţa cărţii dr. Terezia Filip zice: „Cele 100 de poeme ale lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu din placheta titrată Un semn al nemuririi mi-au lămurit această distincţie a zonelor, a câmpurilor care fac deplină sfera poeziei. Ele indică unde se află autorul care, peregrinând prin existenţă, printre lucruri, şi amintiri, printre doruri şi regrete, în trecut şi în prezent, intuieşte nu numai bătaia vântului, crivăţuri, alizee, sau alţi curenţi, ploaia mocnită, foşnetul frunzelor ruginite, învierea mugurilor primăvara, sau alunecarea lunii pe cer.(...) Autorul celor 100 de poeme are perfectă dreptate. Exact aceasta este poezia intuită prin albia existenţei, suflu lin, ecou inefabil captat din mers – un semn, sau mai multe semne ale acelui ceva sau altceva, sau oricum vrem să-i spunem, ce ne întâmpină frecvent prin lume, ceea ce ne bucură, ne întristează, ne emoţionează, dar pe care nu oricine îl/o poate detecta, auzi, prinde din mers”.

Am încercat să fac o scurtă radiografie a cărţilor primite, majoritatea cu autograf, ceea ce mă obligă să le citesc, să le menţionez pe blogul meu „Moara lui Gelu” sau în alte publicaţii sau reţele online. Felicitări autorilor şi succes pe mai departe fiindcă „Cărţile sunt mai mult decât cărţi, ele sunt viaţa, sufletul şi miezul timpurilor trecute, motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit, esenţa şi chintesenţa vieţilor lor”cum a spus-o atât de bine Amy Lowell.