Ioana Precup 2Cum a fi luat fiinţă, nimeni nu ştie.  Din ştirile ce-au străbătut pământul în lung şi-n lat, am aflat că s-a făcut remarcat pentru prima dată în oraşul Wuhan,din China. Era mic, neastâmpărat,înfricoşător, viclean şi ,culmea…invizibil.I s-a dat un nume aparte : Coronavirus.
   Efectele provocate de prezenţa lui au cutremurat pământul: mii de morţi !Şi cum lumea este într-o continuă alergare,ca într-un muşuroi de furnici, în curînd epidemia ce se înfiripase s-a transformat într-o cumplită şi nemiloasă pandemie.
   Dacă a văzut Coronavirusul că a îngrozit lumea, s-a plimbat din poartă-n poartă,plin de îngâmfare.Nici n-a fost nevoie de eforturi mari, că suferinţa provocată îi dovedea forţa invincibilă.În scurt timp a provocat o criză ce şi pentru un coşmar era prea mult: şcoli închise, fabrici ferecate, străzi goale, oameni rămaşi fără locuri de muncă, obligaţi să stea în izolare, incertitudinea zilei de mâine,etc. Iar numărul celor decedaţi era mereu în creştere.
   Plutind pe-un fir de vânt, temutul musafir a ajuns la o poartă larg deschisă, unde gazdele au socotit că e un moment prielnic să dea o petrecere.


-    Noi suntem sănătoşi, nu ne temem de virus! spuneau petrecăreţii, sfidând regulile de distanţare socială.
      În curând strada se umplu de alarma ambulanţelor şi de bocetele celor îndoliaţi.
   Îşi făcu curaj Corona şi se duse la o casă de unde răzbăteau glasuri inocente de copii. Cum nu-i zări,  privi insistent la ferestre. Târziu se apropie un băieţel de geam.
   -Hei, prietene, vino să te joci cu mine! zise musafirul.
   -Nu pot. Părinţii mi-au spus că n-avem voie să ieşim afară, decât în situaţii speciale !
  -Şi tu i-ai crezut ?Vezi, mie nu mi se întâmplă nimic.Şi  cât mi-aş dori să mă joc cu un băieţel aşa curajos ca tine ! zise cu viclenie Coronavirusul.
   -Nu insista ! Eu respect sfaturile părinţilor !
   -Deschide doar fereastra, să te văd mai bine,  să-ţi sărut obrajii îmbujoraţi şi ochii ca florile de ,,nu mă uita,, ! adăugă musafirul, cu vocea îmbietoare.
  Dar copilul îi întoarse spatele, alergând spre cărticica cu poveşti şi imagini colorate, ce-l îndemna la lectură.
   -Ooof! Copil îndărătnic !Sunt mulţi ca tine-n lumea asta?Dacă nu-mi găsesc măcar un fraier care să mă distribuie mai departe, în curând am să sfârşesc şi eu…
   Într-un moment de neatenţie, Coronavirusul  nu observase copilul ce se întoarse cu mască pe faţă şi mănuşi protectoare, deschise repede geamul şi  pulveriză cu generozitate un dezinfectant neprietenos ce-i pătrunse -n adâncul său , stârpind astfel unul dintre viruşii ce îmbolnăvesc  populaţia pământului.
   Mulţumit de fapta sa, copilul se întoarse la rutina zilnică.