Când ies de la metrou în orele aglomerate
aștept puțin să se îmbulzească ei
Cum care ei
Ceilalți
Apoi pășesc și eu timid, dar pe mijloc
Înconjurat de toată energia lor de rahat
*
Și mă uit în sus
La capetele și cefele lor
Unul are căciulă portocalie
Altul are glugă albastră

Una are părul verde
Alta are căști roz
Unul are buze negre și ochelari de soare
Nu mă mai uit în spate
N-am de ce
Eu am capul plin de amintiri care încă nu au avut loc
Plin de partide de sex nereușite
Plin de șosete d’ale tale
Plin de cafele băute-n grabă...
E plin de tine
Și cât mai gol de mine
…

Dimineața în metrou
Mă simt ca la un silent party
Fiecare cu dj-ul lui,
Îl văd pe tipu’ din stânga mea
Cum dansează subtil pe muzica care-i urlă
În căștile cu bluetooth,
În dreapta tipu’ blond
Tocmai și-a băgat o manea
Îmi vine să-l întreb dacă nu cumva el e vecinu’
Care în fiecare seară bagă Adrian Copilul Minune
Așa sunt zilele mele
Pentru că vreau să știu când vine aia bună
Tipa din fața mea trișează,
Ascultă muzică și citește în același timp,
Cred că e corporatistă
Citește Secretele Succesului,
La mine a ajuns la auditoriu
Alternosfera
Suntem Visători
Visăm mic,
Să ne umplem burdihanele
Dar
Suntem visători!



Sunt între stațiile Eroilor și Izvor
Și mă gândesc la
Ce este uitarea?

Uitarea

Este atunci când vin timpurile noi să nu mai cobori
Și să redevii un Titan.



Aș lua toate pisicile maidaneze și le-aș muta în stația de la Piața Sudului
Pentru că știu
Că nu-ți plac pisicile
Pe cele negre le-aș pune să stea pe scări
Pentru ca tu crezi că aduc ghinion
Așa în cât să ai parte de tot ghinionul lor
Pe cele mare miaună stident le-aș pune să stea în doua linii pe toată
lungimea peronului
Încât să-ți provoace isteria aia a ta de fiecare dimineață
Pe cele cu pete le-aș lăsa să îți demonstreze că nu sunt atât de mediocre cât
vrei tu să crezi.
Pe cele maro le-aș poza și aș pune afișe cu ele pe toți pereții stației
Ca să-ți vină sa vomiți ghemuri din părul meu lăsat în toată baia
Ai grijă că ți-a ajuns metroul în stație.
Urci în metrou și ești înconjurat numai de pisici albe
Acum chiar nu mai ai nici o scăpare
Nu e nimic altceva decât un coșmar pe care ți-l doresc.



Apăs cu un oarecare feeling butonul
telefonului meu
Pun parola 2-4-2-6
Intru pe Facebook
Nu mă pot controla
Dau scrol* cu o viteză
mai mare decât a metroului în
care sunt.
Nu mă pot sătura să mă uit
la oamenii ăia fericiți
Cică prietenii mei
Schimb aplicația
Instagramul e plin de
zâmbete, de inimi și poze cu
mesaje motivaționale bine editate.
Închid telefonul și-mi văd
reflexia în ecranul telefonului
Oare numai eu sunt trist?
Oare sunt ultimul inadaptat de
pe planeta asta perfectă?
Ridic privirea cu parcă
o tristețe și mai mare
și mă uit in jur
Cerșind să văd niște ochi
Doar că toată lumea-i cu capul în
jos.
Țin minte că văzusem de mult
un film în care se spunea
să nu mai privim în jos
ci să ne uităm la cer.
Greu când ești mai jos de doi metri sub pământ
 
Îmi vine să urlu la toată lumea.
 
Dar o aud pe Isabela Neamțu
spunând
...
Se închid ușile
...