op1Noapte

 veneau liliecii din bezne
să se adape cu rouă
din palmele mele de oase albite
foșneau mătăsoase
umede buze de aripi
sub piellea-mi de opal
ascunsă luminii întoarse
o luna nebună-mi alerga prin vise
zborul meu in zig-zag
sfărma în cioburi
ferestre închise...



și iarăși...mereu de la capăt
șopot continuu de ape
curgând în fântâni interzise
lumini însetate
 de noapte ucise...

Prefacere
          
Stoluri de corbi coboară ceru-nsângerat peste pământ,
plouă cu îngeri cu aripi topite , a scrum şi gudron mirosind,
e întuneric şi e spaimă
și ce tăcere de eră glaciară…
ce tăcere sparge timpanul
Cu sfâşieri de dincolo de-auz!...

Am risipit
vise cu straie  croite din lună,
îmbujorate de soare.
cu mustul pământului curgând în artere
şi limpezimea-ntâilor izvoare.

S-au întors coşmaruri hidoase
răsucite din fiere şi sare.

Un înger rătăcit neputincios şi blând priveşte
cu-amurgul viscolind sub gene
Ce zgură , Doamne,
ce zgură peste pământ se cerne!...

Opreşte, iubito…
               
De unde ai venit, străino ?
Ce noapte lungă poartă trena ta!...
(linţoliu-nsângerat de vise hăcuite)
şi-n jurul gleznelor, inele astrale
sorb din fluidul albastru
al pielii tale
de strugure şi alabastru…
ce noapte lungă, haino,
pe umeri-mi adăşti…
ce noapte grea, nerostito,
de inimă-mi striveşti…

Opreşte, iubito, corabia- nălucă
ce-mi scrie depărtarea-n sânge,
cu fiecare strop se scurge
iubirea netrăită încă!
Pune-mi, nenuntită,
mâna ta sub tâmplă,
ah, iubito, corabia-nalucă…
opreşte-i acum
lunecarea adâncă!...
                                    Sankt Petersburg

Orașul se prăvălea în ochii mei
rotire de turle rotunjite în aur
și m-a-nghețat deodată groaza
”…dacă nu-l vei întâlni până mori?...”
orașul acela pe care-l visam deseori
cuibărită la sânul mamei,
lăptoasă esență de extaz,
bucurie pură plutind în căldură…
orașul coborât din ceruri
                          să-mi amintească jindul nepotolit
al  Perfectului pierdut,
locul din care m-am rupt rătăcind,
orașul pentru care venisem
(pentru a câta oara?...)
să-l regăsesc,
să mă topesc în el!
Oh, Sankt Petersburg, Sankt Petersburg,
turlele tale muiate-n lumină
lunecând pe nori în amurg!…