ch„Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea”. (Luca 12:22-23).

O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.
În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.
Altfel spus, pe zi ce trece se constată tot mai mult faptul că sănătatea, şi chiar viaţa fiecăruia, depinde, în mare măsură, de (1) ce mâncăm, (2) când mâncăm, (3) cum mâncăm și (4) cât mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !
În zilele noastre, marele pericol pentru sănătate este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine nu respectăm unele reguli elementare pentru a avea o alimentaţie sănătoasă.
Ajungem astfel ca „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).


 „Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.”. (Voltaire, scriitor satiric francez, 1694-1778)”.
Uităm că „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm”. (Moliere), şi că „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca”. (Benjamin Franklin).
Oamenii ignoră, iar statul permite publicitatea mincinoasă şi agresivă prin care „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară”. (Biblia, Sfântul cuvios Eftimie).
În întreaga lume este tot mai mare numărul persoanelor care se îmbolnăvesc şi mor din cauză că nu se hrănesc sănătos.
„Şi Dumnezeu a zis: »Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră«”. (Biblia, Facerea, 1.29).
În condiţiile în care „boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”, problema unei alimentaţii sănătoase devine o problemă majoră, atât pentru fiecare persoană, cât şi pentru conducerea fiecărei ţări.
În cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre principalele reguli de bază care trebuie avute în vedere în alimentaţie, în special în consumul fructelor.
Niciodată fructele (1) nu trebuie consumate alternativ (când unele, când altele) cu alte tipuri de alimente, şi (2) nu trebuie să aibă sub ele, în stomac, alte feluri de alimente.
Este o mare greşeală să introducem în stomac fie fructe peste mâncare nedigerată complet, fie mâncare peste fructele consumate şi nedigerate complet.
Cu 4 – 5 ore înainte de culcare (ideal, între orele 22 – 23), nu mai trebuie mâncat nimic, nici chiar fructe. Zaharurile din fructele consumate înainte de culcare ne dau peste cap procesul de digestie şi ne pot strica somnul din cauză că zaharurile cresc glicemia şi dau energie. Aceasta datorită faptului că dintre toate alimentele, fructele (1) au cea mai mare încărcătură energetică, pentru tot organismul, inclusiv pentru sistemul cerebral şi nervos, şi (2) au cea mai mare putere de curăţare (de detoxifiere).
Hrana trebuie mestecată, indiferent de tipul ei, până când devine o pastă în gură. Numai că „Multă lume nu mai ştie să mănânce. Ştie numai să înghită.”. (Paul Bocuse).
Mestecând hrana corect: ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp.
Fructele trebuie mâncate pe stomacul gol, pentru a evita balonarea, hiperaciditatea gastrică şi digestia greoaie.
Digestia fructelor are loc direct în intestinul subţire, acolo unde are loc absorbţia substanţelor hrănitoare.
Din acest motiv este ideal să consumăm fructele mai ales dimineaţa, la micul dejun, şi ori de câte ori ne este foame, dar cu circa 30 de minute înainte de a lua masa.
Dimineaţa e un moment bun să mâncăm fructe fiindcă atunci digestia e mai rapidă (după o noapte întreagă, stomacul e gol) şi corpul foloseşte enzime diferite pentru a digera fructele.
Totodată, dimineaţa, corpul (1) are o mai mare capacitate de a absorbi vitaminele, fibrele şi carbohidraţii de care are nevoie ca să fie sănătos, şi (2) are nevoie de cea mai mare încărcătură energetică, pe care o oferă fructele.
Consumând dimineaţa, la micul dejun, timp de două săptămâni, numai fructe, pe săturate, cu o alimentaţie raţională la celelalte mese, vom ajunge la o detoxifiere  a organismului şi vom simţi însemnatele efecte benefice ale acesteia.
Regula rămâne valabilă şi pentru cazul în care se consumă fructe pe parcursul zilei: acestea trebuie mâncate numai pe stomacul gol, cu circa 30 de minute înainte de masă.
Fructele sunt alimente alcaline, dar care se oxidează (ruginesc) şi devin acide atunci când intră în contact cu sucurile gastrice menite să digere alimentele.
Fructele nu trebuie consumate în loc de desert deoarece îşi vor pierde din calităţile nutriţionale, iar digestia va fi îngreunată.
Consumul fructelor trebuie să se facă numai după ce alimentele din stomac au fost digerate; numai în aceste condiţii fructele nu vor mai stagna, nu vor mai fermenta în stomac, şi nu vor mai produce gaze.
Fructele trebuie consumate singure, nu combinate cu alte alimente, pentru că numai atunci stomacul va absorbi mai uşor nutrienţii din ele. Dacă combinăm fructele cu grăsimi, amidon sau proteine, e posibil să ne confruntăm cu probleme digestive şi aceasta din cauză că zaharurile din fructe nu se mai digeră la fel de uşor, ci rămân în stomac mai mult timp şi încep să fermenteze.
Sucul de fructe este sănătos şi plin de vitamine atât timp cât este proaspăt stors.
Aşa-zisele sucuri naturale din comerţ nu sunt benefice pentru sănătatea deoarece conţin conservanţi meniţi să le sporească şi să le păstreze gustul plăcut al băuturii, iar substanţele nutriţionale au fost degradate în timpul procesului termic prin care sucul a trecut înainte de îmbuteliere.
Este bine să consumăm fructele: (1) bio (organice); (2) din zona în care ne-am născut şi am trăit / trăim; (3) variat, în funcţie de anotimp, astfel încât organismul să beneficieze de toate complexele de vitamine şi minerale.
Fructele sau sucul lor trebuie consumate numai proaspete pentru a avea afecte benefice maxime.
Fructele fierte (mult şi la temperaturi mari) şi, în special, cele coapte nu mai furnizează nici substanţele nutritive, nici apa necesară curăţării; ele sunt acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu cheltuiala de energie. Gătitul distruge valoarea potenţială a fructelor, le distruge enzimele.
Pentru ca efectele benefice să fie maxime, să mestecam bine fructele, să le îmbibăm bine cu saliva, şi să nu le înfulecam pe nemestecate.
Trebuie să mestecăm hrana (indiferent de tipul ei) până când devine o pastă în gură. Ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp etc.
„Alimentele trebuie mestecate de 35 – 40 de ori fiecare îmbucătură, de fiecare dată.
Alimentele tari, sau care se digeră greu, trebuie mestecate până la 70 – 75 de ori.
Prin simpla mestecare a fiecărei îmbucături de 30 – 50 de ori, vom începe să mâncăm mai puţin, în mod firesc. Corpul uman este construit astfel încât glandele salivare secretă cu atât mai multă salivă cu cât mestecăm mai mult. Iar când aceasta se amestecă cu secreţiile acide din stomac şi cu bila, procesul de digestie decurge lin. Dacă nu mestecăm temeinic, cea mai mare parte a mâncării pe care o consumăm se va elimina, fără a fi absorbită, fără ca organismul să asimileze exact nutrienţii esenţiali.
Enzimele sunt sensibile la căldură. Ele încep să se descompună la 45 de grade şi sunt complet distruse la 115 grade Celsius. Indiferent de timpul de fierbere, atunci când temperatura atinge 130 de grade Celsius, enzimele sunt aproape complet distruse.
Masa de seară ar trebui terminată cu 4 – 5 ore înainte de culcare, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim (în mod normal în jurul orei 22, cel mai târziu 23).
Pe cât posibil nu trebuie să vorbim în timp ce mâncăm. Dacă totuşi vorbim, să o facem numai după ce am înghiţit tot ce avem în gură. Este important să nu avem nimic în gură atunci când vorbim (aceasta fiind şi o regulă elementară a bunului simţ).
Fructele trebuie consumate, pe cât posibil, imediat după ce au fost tăiate sau prelucrate (sub orice formă, precum tocat, mărunţit etc.).
Orice fruct (şi legumă) după ce a fost tăiat şi/sau prelucrat intră în contact cu oxigenul şi »oxidează«, »rugineşte«.
Atunci când aceste alimente »oxidate«, »ruginite« intră în organism se creează «radicali liberi«.
Radicalii liberi distrug ADN-ul din celule, producând cancer şi multe alte probleme de sănătate.” .
Întrebarea care se pune: cât timp trebuie să treacă de la consumarea oricăror alimente până la mâncarea fructelor?
Răspunsul: 1) atât timp cât stomacul ajunge să fie gol, şi 2) cu circa 30 de minute înainte de a lua următoarea masă.
Putem consuma când şi câte fructe dorim dacă sunt îndeplinite două condiţii: (1) stomacul să fie gol, şi (2) să se scurgă circa 30 de minute înainte de a mânca alte feluri de mâncare.
Alte reguli pentru o alimentaţie sănătoasă.
Trebuie să mâncăm numai „de foame”, şi „nu de poftă”, adică să nu mâncăm dacă nu ne este foame.
Să părăsim obiceiurile alimentare vicioase.
Să nu ne lăsăm păcăliţi de reclamele mincinoase, înşelătoare, ademenitoare, de poftele provocatoare prin ambalaj, gust, aspect, pentru că „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară”
Să nu bem apă sau alte lichide la masă.
Ultima masă ar trebui servită până în ora 18. Nu trebuie uitat și faptul că „Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.”. (Anonim)
Aceasta nu înseamnă ca la ora 18 trebuie să mâncăm „până crăpăm”, pentru că, mâncând „pe îndopate”, ne facem mult rău.
Să nu ne ridicăm niciodată sătui de la masă. Părintele medicinii, Hipocrate (n. cca. 460 î.Hr.- d. cca. 370 î.Hr.), care „a trăit sănătos până la adânci bătrâneţe”, atunci când a fost întrebat care este secretul prin care a ajuns la o asemenea vârstă, a răspuns: „Simplu, numai prin aceea că nu m-am ridicat niciodată sătul de la masă.”.
Să mâncăm circa 70% din cât am mânca în mod normal „pe săturate”.
Pe cât posibil să consumăm alimente „organice”, numite şi „bio”.
Un aliment este „organic”, sau „bio” dacă:
1) rezultă din agricultura care nu utilizează: substanţe chimice, precum pesticide, fungicide sau îngrăşăminte artificiale (fertilizatori chimici); conservanti; ingineria genetică (care conţin organisme modificate genetic );
2) rezultă de la animalele crescute ecologic, care se dezvoltă în aer liber şi sunt hrănite cu furaje ecologice, cărora nu li se administrează antibiotice, hormoni de creştere sau orice produs ce provine dintr-un alt animal.
Să nu uităm și faptul că „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm” (Moliere), sau „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca”. (Benjamin Franklin), că „Boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”. (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie), şi nici cruda realitate conform căreia „În prima parte a vieţii ne cheltuim sănătatea pentru bani, iar în a doua parte ne cheltuim (în general, zadarnic) banii pentru sănătate”.