chFericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de (1) ce mâncăm, (2) când mâncăm, (3) cum mâncăm și (4) cât mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !
Faptul că „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate” este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat.
Arthur Schopenhauer, în „50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit” , a redat, prin „Regula de viaţă nr. 32”, în mod strălucit acest adevăr axiomatic:
„Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate. Căci în primul rând buna noastră dispoziţie de ea depinde. Acolo unde sănătatea este prezentă, circumstanţele cele mai neplăcute şi cele mai potrivnice par mai uşor de suportat decât cele mai fericite în care sănătatea proastă ne face morocănoşi şi neliniştiţi. Să comparăm modul de a privi aceleaşi lucruri în zilele cu sănătate şi bună dispoziţie faţă de cele cu sănătate şubredă. Ceea ce ne face fericiţi sau nefericiţi este nu ceea ce lucrurile sunt în contextul aparent al experienţei, ci ceea ce sunt ele în cadrul concepţiei pe care o avem.

Prin urmare, sănătatea şi buna dispoziţie care le însoţesc pot ţine loc de orice, dar pe ele nimic nu le poate înlocui. La urma urmei, e imposibil să ne bucurăm de orice fericire aparentă fără sănătate şi prin urmare aceasta e absentă la omul copleşit de boală. Cu ea, totul e sursă de plăcere: de aceea un cerşetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav. Nu e deci lipsit de sens că ne întrebăm reciproc cum ne simţim şi nu altceva şi ne urăm sănătate, căci ea reprezintă nouă zecimi din orice fericire. Rezultă de aici că e cea mai mare nebunie să ne sacrificăm sănătatea, oricare ar fi motivul: să dobândim bunuri, să devenim savanţi, pentru glorie, avansare profesională, şi chiar pentru bucuriile lui Venus şi plăcerile fugare. Din contră, totul ar trebui să i se subordoneze.” (Arthur Schopenhauer. 50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit. Regula de viaţă nr. 32).
Deci, fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea fiecăruia depinde, în mare parte, uneori în mod decisiv, de (1) ce mâncăm, (2) când mâncăm, (3) cum mâncăm și (4) cât mâncăm.
Pentru că sănătatea reprezintă nouă zecimi din orice fericire (iar uneori chiar 100%), frecvent s-a ajuns în situaţia ca numeroşi cerşetori să fie mai sănătoşi (şi mai fericiţi) decât unii regi, şi aceasta pentru că „pe cerşetori foamea ia făcut să fie sănătoşi”, iar „pe regi îmbuibarea ia îmbolnăvit, le-a întunecat mintea şi le-a produs moartea”.
Horațiu, (65 î.Hr. – 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că (1) sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă fiecare, şi (2) îmbuibarea (în special de la ospeţele bogate şi frecvente) este foarte periculoasă pentru sănătate şi viaţă.
Poetul satirizează gurmanzii care se gândesc numai la ospeţe bogate, deşi îmbuibarea îi îmbolnăveşte şi le întunecă mintea.
 „Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq).
În context:
„Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi
Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi.
Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,
Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,
Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin
În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin.
Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,
Şi cât de galbeni pleacă!
Mai poartă-n burtă încă
Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt
Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”.
Problema alimentaţiei este decisivă pentru sănătatea noastră în perioada actuală, și în cea viitoare, în care „Frumoase la vedere şi dulce la mâncare sunt produsule care ne omoară”. (Din Biblie, după Sfântul cuvios Eftimie).