ch„Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului
şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq).

Pe zi ce trece se constată tot mai mult faptul că sănătatea şi viaţa fiecăruia depinde, în mod decisiv, de (1) ce mâncăm, (2) când mâncăm, (3) cum mâncăm și (4) cât mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !
O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.
În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.


În zilele noastre, marele pericol pentru sănătatea şi viaţa noastră este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine (1) nu respectăm unele reguli elementare de alimentaţie raţională, și (2) nu suntem conştienţi de faptul că „Boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”. (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie), şi că ajungem astfel la cruda realitate conform căreia „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”. (Voltaire).
 „Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.”. (Voltaire, scriitor satiric francez, 1694-1778)”.
Uităm că „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm”. (Moliere), şi că „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca”. (Benjamin Franklin).
Oamenii ignoră, iar statul permite, publicitatea mincinoasă şi agresivă prin care „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară”. (Biblia, Sfântul cuvios Eftimie).
În condiţiile în care „boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”, problema unei alimentaţii și a unei vieţi sănătoase, echilibrate, devine o problemă majoră, atât pentru fiecare persoană, dar în special pentru întreaga societate.
„Lăcomia a dus la pierzare pe mult mai mulţi decât foamea, fiindcă au voit să aibă o parte mai mare.”. (Theognis).
În întreaga lume este tot mai mare numărul gurmanzilor care se îmbolnăvesc şi mor din cauză că nu se hrănesc sănătos.
Aceasta și din cauză că „Gastronomia, în loc să fie arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea, a ajuns mijlocul prin care se câştigă banii pe seama sănătăţii populaţiei.”. (N. Grigorie Lăcriţa). În aceste condiţii se pune chiar serios problema „Cum poţi conduce o ţară care are 246 de varietăţi de brânzeturi?”. (Charles de Gaulle)
Cu toate că gurmanzii sunt conştienţi de faptul că îmbuibarea îi îmbolnăveşte şi le întunecă mintea, ei se gândesc numai la ospeţe bogate.
Altfel spus, gurmandul este acel om care la fiecare masă ia şi micul dejun, şi prânzul, şi cina.
Horațiu, (65 î.Hr. – 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că (1) sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă fiecare, şi (2) îmbuibarea (în special de la ospeţele bogate şi frecvente) este foarte periculoasă pentru sănătate şi viaţă.
„Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq).
În context:
„Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi
Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi.
Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,
Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,
Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin
În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin.
Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,
Şi cât de galbeni pleacă!
Mai poartă-n burtă încă
Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt
Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”.
Pentru că sănătatea reprezintă nouă zecimi din orice fericire (iar uneori chiar 100%), frecvent s-a ajuns în situaţia ca numeroşi cerşetori să fie mai sănătoşi şi mai fericiţi decât unii regi, şi aceasta pentru că „pe cerşetori foamea ia făcut să fie sănătoşi”, iar „pe regi îmbuibarea ia îmbolnăvit, le-a întunecat mintea şi le-a produs moartea”.
Hippocrate (n. 460 î.e.n. – d. 370 î.e.n), considerat „părintele medicinii” a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că „Lasă hrana să îţi fie medicament şi medicamentul hrană.”.
Papa Francisc, în înţelepciunea-i caracteristică, a ţinut și El să atragă atenţia oamenilor asupra faptului în care trebuie să mănânce: „Fapte incontestabile ale fericirii: Mâncați mâncarea ca și cum ar fi medicamentul, altfel ar trebui să vă luați medicamentul ca și cum ar fi alimente”. (Papa Francisc).
Și Pitagora, în urmă cu circa 2.500 de ani, în „Legile morale şi politice”, a ţinut să atragă atenţia, atât pentru fiecare cetăţean, cât și pentru conducerea statului, asupra necesităţii „unei alimentaţii raţionale”, asupra „unei strategii a conducerii statelor în domeniul sănătăţii”, precum și prin următoarele citate:
„Prea multă hrană te face să fii necioplit; cu prea puţină înnebuneşti”. Aceste extreme se ating tot mai mult în lumea de astăzi în care tot mai mult „Societatea e divizata in două clase: cei care au mai multa mâncare decât poftă şi cei care au mai multă poftă decât mâncare”. (Chamfort).
„Popor. Nu încredinţaţi conducerea statului bărbaţilor ce au mai mult pântece decât cap”. Pretenţii irealizabile în ziua de azi în care „conducerea statelor este dominată de bărbaţii ce au mai mult pântece decât cap”, și care „lucrează «numai cu limba»”, o altă avertizare făcută de Pitagora prin citatul „Nu e lucru curat cu oamenii care lucrează «numai cu limba»”.
Soluţia propusă de Pitagora: „Popor! Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri. Caută-ţi legiuitori de-ajuns de iscusiţi ca să te scoată din acest cerc vicios.”.
Faptul că „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate” este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat.
Arthur Schopenhauer a exprimat în mod strălucit adevărul axiomatic conform căruia fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de ce mâncăm, când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !
„Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate. Căci în primul rând buna noastră dispoziţie de ea depinde. Acolo unde sănătatea este prezentă, circumstanţele cele mai neplăcute şi cele mai potrivnice par mai uşor de suportat decât cele mai fericite în care sănătatea proastă ne face morocănoşi şi neliniştiţi. Să comparăm modul de a privi aceleaşi lucruri în zilele cu sănătate şi bună dispoziţie faţă de cele cu sănătate şubredă. Ceea ce ne face fericiţi sau nefericiţi este nu ceea ce lucrurile sunt în contextul aparent al experienţei, ci ceea ce sunt ele în cadrul concepţiei pe care o avem. Prin urmare, sănătatea şi buna dispoziţie care le însoţesc pot ţine loc de orice, dar pe ele nimic nu le poate înlocui. La urma urmei, e imposibil să ne bucurăm de orice fericire aparentă fără sănătate şi prin urmare aceasta e absentă la omul copleşit de boală. Cu ea, totul e sursă de plăcere: de aceea un cerşetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav. Nu e deci lipsit de sens că ne întrebăm reciproc cum ne simţim şi nu altceva şi ne urăm sănătate, căci ea reprezintă nouă zecimi din orice fericire. Rezultă de aici că e cea mai mare nebunie să ne sacrificăm sănătatea, oricare ar fi motivul: să dobândim bunuri, să devenim savanţi, pentru glorie, avansare profesională, şi chiar pentru bucuriile lui Venus şi plăcerile fugare. Din contră, totul ar trebui să i se subordoneze.” (Arthur Schopenhauer. 50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit. Regula de viaţă nr. 32).
Iată şi alte citate pline de înţelepciune:
„În prima parte a vieţii ne cheltuim sănătatea pentru bani, iar în a doua parte ne cheltuim (în general, zadarnic) banii pentru sănătate”.
„Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.”. (Anonim)
Oamenii de rând trăiesc ca să mănânce şi să bea. Oamenii raţionali mănâncă şi beau ca să simtă că trăiesc. (Socrate)
„Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti!”. (Anthelme Brillat-Savarin)
„A mânca este o necesitate, a mânca inteligent este o artă.”. (La Rochefoucauld).
„Tot ceea ce mâncăm peste strictul necesar, furăm din stomacul săracilor.”. (Mahatma Gandhi).
„Multă lume nu mai ştie să mănânce. Ştie numai să înghită.”. (Paul Bocuse).
Biblia conţine și ea numeroase şi preţioase învăţături despre cum să ducem o viaţă raţională, inclusiv prin modul în care să ne hrănim, dintre care amintesc:
„Şi Dumnezeu a zis: »Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră«”. (Facerea, 1.29).
„Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea”. (Luca 12:22-23).
„Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. (Biblia, Proverbele 23.12).
 „Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne”. (Biblia, Proverbele. 23.20).
„Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare, şi şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin!”. (Biblia, Isaia 5.11).
„Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari; care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!”. (Biblia, Isaia 5.22,23).
„Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.”  (Biblia, Ezechiel 33. 9).
„Cine are minte, să ia aminte!”
                                                             „Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3).