Vise fără mine

Începe-ți visele fără mine!
Nu te uita în urma ta!
Privește-mă cu ochi de petale
mângâiate de soare
În încăperea subtilă a gândului tău.

Nu te rezema pe visele mele!
Sunt labirint de dorințe.
Ai să te pierzi înainte să mă găsești
La capăt de drum.



Am presărat pâinea dorurilor
Flămânde de tine
să nu te rătăcești.
Am greșit, uitând că iarna vine nechemată,
Cu foamea și setea păsărilor de pradă în cioc.

Am să aștept primăvara iar,
Să-ți pot tatua dorul de tine,
Să prinzi aripi în vise fără mine,
și să te-nalți în zbor de regăsire.

               

   Tabla de șah

    Măsuța de cafea găzduiește tabla de șah în vise insomniace.
    Piesele anxioase își așteaptă rândul în ticăitul inimii,
    Când ceasul mecanic a obosit de timp și tăceri,
    Cronometrul  digital își cântă moda în secunde.
     Din cer se trage semnalul de luptă în alb și negru,
     Între pioni de viață și moarte, între intuiție și logică,
      Cine va culege laurii visului atunci când
      Se va anunța că regele este mort?

       Oglindă oarbă

       Am visat
       că oglinda a orbit.
        Îi mângâiam  neputința
        cu raze rupte din cer.
        Invidiind lumina
         s-a aburit subit,
         și-atunci am aflat
         că am murit
         în dicționarul de vise.

Contopire

Cercul ochiului se îngustează,
Literele se contopesc până orbesc zarea,
și inima citește cu ochii ei iubirea.

Trena secundelor

Timpul ne râde în față tăcut,
Își smulge trena secundelor din palmele noastre
 ancorate în amintiri ce ne leagănă,
lăsând inima să respire visare.

Vis cu ochi de himere

Tot gândindu-mă la tine am uitat de mine,
Dar nu și de iubirea ta.
Trăiam un vis cu ochi de himere
Ce-și fura lumina dintr-un sărut.
Locuiam amândoi într-o singură inimă
Inima ta.
Cu un singur gând îmi aprindeam toate nopțile.
Gândul de a respira împreună în pulsația iubirii.
Îmi făcusem izvor de viață  din zâmbetul tău,
Cu freamătul buzelor  tale pecetluiam timpul.
Un timp orbit de strălucirea ta mi-a furat inima
Și gândul de la mine.

Plămadă de vise

Poți tăia liniștea cu cuțitul ca și fumul de țigară,
Să-ți auzi gândurile cum scârțâie sub lamă,
Să rupi în două răsăritul, cu amintiri cu tot,
și franjuri de inimă să cearnă secunde.
Plămada de vise ai pus-o la dospit,
în cămări de timp decopertate de tăceri,
să muști din pâinea de ieri, în cuptor de cer.

Vise

Adorm cu un ochi deschis,
De teamă să nu-mi calci pe vise
Cu destrămare.

Orbire

Ți-a orbit inima de atâta plâns,
și visele cu noi au amuțit,
în răni de asfințit.

Aripi

Vise smulse din rădăcini
agonizează pe pământul inimii,
căutând să-și prindă aripi
 în ochi de cer.

Amintire

Nu m-ai învățat cum să te privesc ca pe o amintire,
Ca pe o simplă fotografie aruncată într-un sertar.
Cum să las praful să se depună pe suflet,
Cum să fac hemostaza clipelor petrecute cu tine.
Cum să-mi amintesc de tine fără să plâng.
Cum să șterg parfumul nopților respirate în doi,
Din așternuturi de mătase, în timp ce doar tu mă aveai.
Cum mă pot ascunde în răsunetul hăului din privirea ta,
Fără să sângereze secunda ce-am crezut-o uitată.
Măcar pe cel care vine după mine să-l înveți
cum să-i devii o simplă amintire.