În ziua de 20 martie 1997, orele 14, la librăria „Luceafărul” din Sighetu Marmației, librăria patronată cu multă dăruire de dl. Cristian Fernea, a avut loc lansarea volumului de versuri „Nașterea Insomniei” a poetului Ioan Romeo Roșiianu. La lansare au participat oameni de cultură din municipiu: Mihai Dăncuș, Gheorghe Mihai Bârlea, Echim Vancea, Vasile Muste ș.a.

     Vasile Muste, el însuși poet, l-a prezentat în cuvinte emoționante pe autor, spunând printre altele: „Prin persoana lui I.R. Roșiianu poezia românească este pe mâini bune, fiind un poet deosebit în esența sa”. Poetul Roșiianu scrie într-un mod original, neîncadrabil în nici o grupare 70-istă, 80-istă sau 90-istă, având glasul lui specific, nicicând confundabil cu al altor poeți de aproape sau mai de departe.

Cartea lui este alcătuită dintr-un număr mic de poezii, dar toate scrise cu foarte mult suflet și sinceritate. În acest mod autorul respectă regula (legea poetică) stabilită de Mihai Eminescu, potrivit căreia nici un poet n-ar trebui să depășească numărul maxim de 65 poeme cuprinse într-un volum. Apoi după ce însuși poetul a spus câteva cuvinte despre cartea sa, poetul Ion Bogdan a afirmat că „prin acest volum poetul încearcă și reușește să revină spre sine însuși, prin aceasta nefiind încadrabil în nici o grupare a acestui secol, totuși fiind prin excelență contemporan cu noi”.

     Apoi cărturarul (căci I.R. Roșiianu nu este numai poet, ci și critic literar, și redactor al editurii „Odeon”, având în proiect realizarea unei antologii a poeților și poeziei dim nordul țării), s-a retras cu un mic grup de prieteni pentru un schimb de impresii. Partea a doua a acestui eveniment cultural s-a desfășurat de la orele 17 la „Clubul Presei” din localitate. Aici, I.R. Roșiianu a spus printre altele: „Când am venit prima dată la Festivalul de poezie din orașul dumneavoastră, mi-am dat seama că adevăratul Maramureș și adevărații maramureșeni de fapt aici sunt. Sighetu Marmației este acel loc unde talentul se apreciază la adevărata lui valoare... Pentru băimăreni am rămas doar un gazetar obraznic (pe vremuri era redactor la „Clipa” n.n.) chiar și după patru ani petrecuți pe acolo, și niciodată n-am fost recunoscut ca poet, critic literar și redactor la „Odeon”, deși am scris despre toate cărțile băimărenilor și despre toate evenimentele culturale din județul Maramureș.”

     Și așa, vorba domnului Bârlea, s-a încheiat această „idilă culturală”.

     Revista Țara Maramureșului nr.38, 1997