Afis CDA 2019 v4ARCCA va decerna miercuri, 11 decembrie, de la ora 18, la Librăria Humanitas Kretzulescu, Premiul Cartea Discretă a Anului (2018), aflat la prima ediție.
 
Premiul, în valoare de 10.000 de lei, are menirea de a recompensa un autor pentru un volum care, deși valoros, nu a avut parte de recunoașterea meritată. Există, din păcate, asemenea cazuri, iar „Cartea Discretă” încearcă să îndrepte într-o oarecare măsură această situație, aducând în atenția publicului un număr de cinci cărți nominalizate. Sunt luate în calcul cărți de poezie, proză, eseistică, memorialistică, teatru și critică literară. Ca orice premiu, nici acesta nu va reuși să mulțumească pe toată lumea - și nici nu își propune asta, ci doar să dea un impuls spre o mai largă circulație unor volume insuficient cunoscute și/sau apreciate. Un criteriu important ar fi ca volumele selectate să nu fi fost nominalizate/premiate (pot fi exceptate cazurile în care e vorba despre un premiu foarte puțin vizibil, care nu a ajutat la circulația mai largă a cărții). Apoi, vorbim despre cărți în mare măsură ignorate de critici. Nu notorietatea autorului este discutată, ci cazul concret al unei cărți. Pe lângă oferirea celor 10.000 de lei câștigătorului, ARCCA îi va recompensa pe ceilalți nominalizați cu un premiu de consolare de 1.000 lei.


 
Juriul, format din Radu Vancu (președinte), Simona Sora și Ciprian Măceșaru, a făcut următoarele NOMINALIZĂRI:
 
-        Lavinia Bălulescu – Terasa Fericirii (Editura Polirom);
-        Gelu Diaconu – Sebastian (Editura Cartier);
-        Marieva Ionescu – Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum (Editura Tracus Arte);
-        Emanuela Iurkin – Câinele de bronz (Editura Cartier);
-        Ion Vianu – Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru (Editura Polirom).
 
Parteneri media: Radio România Cultural, BookHub, Filme și Cărți, Revista Accente.
 
Colecția Rotonda a Editurii Cartier, coordonată de Emilian Galaicu-Păun, este destinată literaturii române contemporane.
 
Sebastian, de Gelu Diaconu (colecția Rotonda)
 
„Sunt două romane, de fapt, în această carte a lui Gelu Diaconu: un roman despre infernul legionar al anilor '30, avându-l în centru pe Sebastian, cu iubirea lui pentru Leny Caler & prieteniile lui cu Eliade, Camil, Nae etc.; și un roman despre infernul neocomunist al anilor '90, cu o serie de personaje bine trasate și atașante care repetă, în noul context istoric, destinele marilor lor modele interbelice. (Avem chiar și un nou Ladima torturat de o Emilie neocomunistă absolut delicioasă, poate cel mai viu personaj al dublului roman al lui Diaconu.) Istoria se construiește din mitologii noi care le rescriu (uneori mai sofisticat, alteori mai rudimentar) pe cele vechi, așa încât Istoria e, de fapt, întotdeauna o re-istorisire – ăsta e credoul din inima dublă a cărții lui Gelu Diaconu. Nu atât un roman istoric, cât un roman despre Istorie, cartea lui e absolut remarcabilă.” (Radu Vancu)
 
Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin (colecția Rotonda)
 „Am citit cu bucurie fiecare frază – impecabil formulată – din romanul Emanuelei Iurkin. Ceea ce reușește ea să facă în acest text e visul oricărui autenticist: suprapunerea maximă dintre discurs și trăire. Acțiunea se desfășoară, de fapt, în mintea/sensibilitatea/fluxul experiențial al unui eu narativ vulnerabil și lucid – perfect transparent sieși, în cele mai intime resorturi, fapt ce-l face, tocmai, neîncrezător în ceea ce simte – care e un loc al deschiderii pline de dragoste spre alte două personaje centrale, ambele masculine. Unul e tatăl absent, făcut prezent prin adresare – adresare ce ia forma romanului însuși, – iar celălalt e iubitul care, devenit absent, își face simțită urma în însăși vocea și sensibilitatea povestitoarei. Prin atenția egală la peisajul interior și la detaliile afective ale șirului de situații descrise, vocea, fără a înceta să fie singulară, reușește să-i ofere cititorului două posibilități: a empatiza cu ea și a-i permite să te consoleze.” (Alexandru Cosmescu)