ocsCăci aşa vorbeşte Domnul: „Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu, şi slava neamurilor, ca un pârâu ieşit din matcă, şi veţi fi alăptaţi, veţi fi purtaţi în braţe şi dezmierdaţi pe genunchi. Cum mângâie pe cineva mama sa, aşa vă voi mângâia Eu; da, veţi fi mângâiaţi în Ierusalim!”
-  Isaia 66:12-13

Un subiect important şi care ştiu că pe fețele multora dintre voi se va aşeza tristețea.
  Când doreşti să faci ceva şi speri ca nimic să nu te oprească, apare acel mic obstacol numit eşec, care apare atunci când te aştepți cel mai puțin. În acel moment simți că toată munca ta a fost în van, şi că nu vei mai încerca niciodată să faci ceva bun, deoarece mereu va interveni un lucru care te va opri.
  Eşecul nu ar trebui să fie un obstacol, ci acel ceva care să vă arate că în viață fără el nu există la sfârşit bucurie. Pentru mine, eşecul înseamnă prima tentativă de a merge înainte!
  Nu ştiu ce voi reuşi cu această carte, nu ştiu dacă îi place cuiva de ea, însă mă aştept oricând să eşuez undeva.
  Ştiu, şi ştim cu toții că nimic nu e roz, ci în viață până nu cazi de şapte ori şi te vei ridica de opt, nu vei înțelege niciodată importanța lui. Imaginați-vă cum ar fi ca totul să fie frumos, fără eşec, greutăți, opriri, fără ceva care să vă încetinească, totul să fie încântător şi bun până la sfârşit, ați fii fericiți, nu?



  Atunci haideți să vedem şi partea cealaltă.

  Spre exemplu, începi un proiect, mergi bine până când cineva îți spune că nu eşti bun de nimic, o dezamăgire totală, un lucru fără pic de valoare. Fără să vrei, tinzi să îi dai dreptate, deoarece am ajuns să îi credem pe alții mai mult decât pe noi. La început vrei să renunți, să nu mai continui lăsând armele jos, însă te încăpățânezi şi te ridici. Mergi ce mergi şi iar cazi, însă şi în genunchi tot înaintezi până la sfârşit. În momentul în care ai trecut linia de finish simți că eşti cel mai împlinit om, de ce?

  Deoarece nu ai dat importanță eşecului, şi ai ajuns să te bucuri că ai observat ce om puternic eşti, unul care nu renunță din prima, şi care chiar cu genunchii sângerânzi de la atâtea căzături, a reuşit să fie mândru de el însuşi!

  Am căzut de-atâtea ori din cauza eşecului, am suferit mult, însă am privit înainte!

  Eşti singur, obosit, şi cu corpul sângerând însă repetă în minte cuvintele pe care un învingător le spune după ce câştigă!

  Nu mai dați importanță eşecului şi nici oamenilor care vă îndreaptă spre el, ci arătați-le că nu sunteți atât de uşor de doborât!

  Ştiu, e greu când toți sunt împotriva ta, însă eu ştiu că eşti cel mai puternic, un viteaz plin de victorii, nu te mai lăsa descurajat, ci priveşte înainte cu steagul biruinței sus, şi cu speranța că toate lucrurile sunt cu un scop!

  Nu mai acordați importanță eşecului, ci priviți-l ca pe o treaptă spre victorie!

  Cazi? Te ridici!

  Suferi? Te vindeci!

  Te doare? Mergi înainte!

  Eşti un om puternic, şi te rog, nu renunța la ceea ce ai clădit cu atâta trudă!

  Fragment extras din cartea „Gândurile de azi sint faptele de mâine” de Octavia Costin