cioataSă știi

Să știi să mergi pe-al vieții drum,
Să știi să mergi...călcând prin scrum,
Să știi s-oferi atunci când n-ai,
Să știi s-oferi...să știi să dai!
Să ai o inimă mai bună,
Că-n toată lumea e...furtună,
Să știi s-oferi chiar dacă ceri,
Să știi s-oferi și să nu speri,
Că vei primi totu-napoi,
Chiar dacă traiu-i greu, plin de nevoi,
Să dai chiar și puținul ce-a rămas,
Să știi să-mparți la orice pas,
Să știi să-mparți și să iubești,


Să știi să dai bunuri cerești,
Să știi să-mparți ...ființa iubită,
Căci doar iubirea-i infinită,
Să știi să-mparți un miez de pâine,
Cu toți cei care...nu mai cred în... mâine.


Prăbușire

Când viața te lovește și cazi , te prăbușești,
Și nu mai ai putere, și-ncepi ca să cerșești,
Cu mâinile întinse îngenunchezi la cer,
Dar tot ce vezi în zare sunt simple cruci ce pier,
Și te lovești cu capul de fiecare cruce,
Mergând pe drumul vieții, ajungi la o răscruce,
Dar nimeni nu-i acolo, în jur totu-i pustiu,
Te uiți în depărtare, dar ceru-i cenușiu,
Și parcă o furtună se-apropie încet,
Stropi mari de ploaie, rece, lovesc încet pe piept,
Mă zgârie...mă-nțeapă, și-n inimă se-nfig,
Și inima-i distrusă...dar nu pot să mai strig.


Cuvinte

Cuvinte magice, spuse în noapte,
Cuvinte magice, spuse în șoapte,
Cuvinte înțelepte spuse cu mult rost,
Cuvinte spuse aiurea, sau cu folos,
Cuvinte spuse despre iubire,
Cuvinte spuse despre despărțire,
Cuvinte rostite sau spuse...în gând,
Cuvinte șoptite în adieri de vânt,
Cuvinte spuse atuncea când e greu,
Cuvinte spuse și repetate mereu,
Cuvinte spuse atuncea când nu vrei,
Cuvinte spuse la umbra de tei,
Cuvinte spuse la susur de izvor,
Cuvinte spuse atuncea când ți-e dor,
Cuvinte spuse la ceasuri târzii,
Cuvinte spuse la foc...cenușii,
Cuvinte cu tâlc, sculptate pe față,
Cuvinte magnifice, ce marchează o viață,
Cuvinte, cuvinte, când n-ai ce să spui,
Cuvinte alese și spuse... nimănui...
Cuvinte de aur...spuse în vânt...
Cuvinte șoptite sau spuse în gând!


Strigătul speranței

Ești ca un vis, ești ca un cânt,
Ești o strigare vie, tăcută, din adânc,
Ești strigătul speranței, ești strigătul iubirii,
Ești strigătul credinței, și cel al fericirii,
Ești stea în întuneric și-un astru-n univers,
Ești o scânteie-aprinsă, în focuri ce mocnesc,
Ești șoapta ce odată o auzeam dormind,
Ești sufletu-mi ce bate, în pieptu-ți suferind,
Ești o scânteie-aprinsă, ce stă în piept, pândind,
Să vină iarăși clipa, să te trezești... iubind!


Din când în când

...din când în când,
m-apucă un dor nebun de tine,
din când în când, aș vrea în brațe să te strâng,
din când în când, te visez lângă mine,
și mă trezesc cu ochii lăcrimând.
Din când în când, mai vino-n a mea viață,
și te rog, nu pleca-n curând,
căci te visez în fiecare dimineață,
și-aș vrea la pieptul meu ca să te strâng!
Din când în când, atunci când îți duc lipsa,
și-n viață-mi este foarte greu,
aș vrea să nu-mi fi tu ...eclipsa,
ci să mă strângi la pieptul tău mereu!
Când dor de mine te va apuca,
și lasă lacrimile ca să curgă,
scurgându-se ușor pe fața ta!
Din când în când, de-ți vei aduce-aminte,
Când buzele tu mi le sărutai,
și îți simțeam obrazul tău fierbinte,
...trăiam...parcă-ntr-un colț de rai!
Și-acum din când în când, iubito,
De vrei...la mine să te mai gândești,
Acum...sau poate niciodată,
Iubirea-ți...să mi-o dăruiești!


Întrebare

....mă tot întreb oare ce-ar fi?..
dacă tu n-ai exista pe-acest pământ,
pe cine oare aș iubi?...
dar nu pot să-mi imaginez așa ceva,
căci fără de tine pe acest pământ,
nici eu nu cred c-aș exista!
nu știu cât o-i mai răbda ,
să trăiesc departe de inima ta,
și atâta timp cât eu mai trăiesc,
numai pe tine am să te iubesc!
și atâta timp cât lângă tine sânt,
te voi iubi îngerul meu sfânt!
și chiar și după moartea mea,
te voi iubi prințesa mea!
...cu tine soarele răsare,
cu tine apune luna mare ,
cu tine plouă și din când în când,
mai ninge-i frig, sau bate vânt,
ești pentru mine-ntr-un cuvânt,
TOTUL!!!... și totul tu vei fi,
și eu mereu te voi iubi,
căci amândoi noi vom rosti ,
.... un sacru jurământ!!!...


Cortina vieții

... atunci, când va cădea cortina vieții,
și sufletul îmi va pleca pribeag,
lăsați-mi trupul ca să ardă,
într-un coșciug frumos de fag!
...și aruncați cenușa-n mare ,
ca să mă poarte legănandu-mă în larg ,
și veți vedea când seara-ncet se lasă,
cum soarele vă va zâmbi cu drag!
... voi părăsi această lume,
cu fața senină și cu zâmbetul firesc,
căci am venit plângând pe această lume ,
și nu vreau tot așa s-o părăsesc!
...și orice-ar fi , nu gândiți rău de mine ,
căci eu pe toți v-am iubit cu mult drag ,
mă voi ruga că să vă meargă bine ,
mă voi ruga ..... cu sufletu-mi pribeag!
...și cine știe poate că vreodată,
pe alte drumuri ne vom întâlni,
să încercăm să ne iubim că niciodată,
căci viața-i scurtă....
... să-încercăm să ne-o trăim!...


În fiecare zi

...în fiecare zi să ști că mă gândesc la tine,
iar,nopțile când nu pot să adorm,
aș vrea să fi la mine-n brațe...ști tu bine ,
s-adormi cu capul pe umărul meu gol !
...în fiecare zi când nu îți sânt aproape,
și, nopțile când plouă a pustiu,
încep să plâng... cu zâmbetul pe buze,
iar cerul arde !... parcă este viu !
...pe zi ce trece-ți simt mai tare lipsa,
iar nopțile când încep a visa,
mă trezesc speriat...să văd eclipsa,
căci momentan...TU ești eclipsa mea !!!
...și scriu în fiecare zi cu o speranță,
căci poate va veni și-a noastră zi ,
să stăm pe mailul mării... împreună,
să ne iubim... până în zori de zi!
...și-n fiecare zi de-acum-nainte,
sper să fim împreună... zi de zi,
și-n nopțile târzii, cu lună plină,
la TINE -n brațe... îmi doresc a mă sfârși!!!...


Aș da orice

....aș da orice pentru o ultimă plimbare,
pe care aș vrea s-o facem împreună,
mergând încet pe margine de lac .. pe o cărare
și să visăm... să ne iubim sub clar de lună!...
...aș da orice să te mai strâng odată-n brațe,
acum când vine ultimul apus ,
și-as vrea să-ți mai ascult... tăcerea,
și să-ți șoptesc cu gândul.. tot ce-i de spus !..
aș da orice să îți mai mângâi părul,
atunci când soarele se-ascnde-ncet ,
dispare în a lunii umbră,
mi-e dor să te mai strâng odat' .. la piept !
...aș da orice să îți mai simt odată,
obrazul roz ... catifelat,
și să-l sărut cu patimă nebună,
să pot să plec cu sufletu împăcat!
... aș da orice să îți mai mușc odată,
a tale buze roșii... ca florile de mac ,
aș da orice să nu mai pleci vreodată,
și nu-mi pune întrebări...am să-ți promit că tac !...
...aș da orice să îți văd ochii încă o dată,
atunci când îți sclipesc de lacrimi..fericite ,
să pot să plec cu inima împăcată,
și sufletele noastre contopite!...
... aș da orice pentru o ultimă plimbare,
sub cerul clar ... acoperit de stele,
și să îți simt la gâtul meu a ta suflare ,
... în ultima călătorie a vieții mele !...