dana poza2COPACUL CU FLORI SĂRATE


A prins rădăcini al meu sărut
Ce se înfig până  în inima ta
De pe umărul tău drept
Din sărutul meu, un copac s-a-nălțat

Ca-ntr-o târzie desprimăvărare
Un copac cu ramuri de sare
Și flori  sărate pe umărul tău a-nflorit



Tu ești bărbatul acel,
Care poartă și duce cu el
Copacul-sărat pe umărul său,

Din al meu sărut, crescut,
Pe umărul tău drept sădit,
Cu lacrima mea udat

Ca o tăcută stalagmită
Ce crește mereu din lacrima mea,
Pe umărul tău mereu va-nălța
Iar tu-i vei căra, sărata povară.



TELEFONUL

Am auzit telefonul sunând
Azi noapte,
ca o chemare-n nocturnă
Părea că nu e aievea
Dar cred că era
Strigarea ta disperată
De iubire
Care m-a trezit
ca un aer răcit
de ușă trântită de vânt
Sau doar mintea mea plăsmuind
Cine să știe ce-a fost?
Visele astea, năluciri nocturne…