Pelerinaj în lumea cărților.jpgCe este un critic? Un preot liturghisind în altarul culturii, care are misiunea de a-l apropia pe om de literatura și cultura morală și valoroasă estetic, în care se răsfrâng, ca-ntr-o oglindă vrăjită, toate luminile veacului. Prin atitudinea critică, menită a educa sensibilitatea și a dezvolta orizontul cultural al publicului larg, criticul contribuie la împlinirea unui ideal, și anume, transformarea omului simplu în om cultural.
Critica literară, pe lângă faptul că este o „conștiință de sine a literaturii”, cum superb o definea Nicolae Balotă, mai reprezintă și poarta de aur prin care se intră în regatul culturii majore. Ca orice poartă, critica literară are doi stâlpi: primul, de care se prind balamalele, este istoria literară, al doilea, critica literară propriu-zisă, între cei doi stâlpi existând o indisolubilă legătură, pe care, înaintea lui G. Călinescu, Aron Densusianu a stipulat-o:
„Dacă am zis că istoria literaturii române este în fond istoria culturii și a deșteptării noastre, de aici nu urmează că ne putem dispensa de a aplica producțiilor noastre literare măsura severă a criticei.”
Venind dinspre zona istoriei literare, unde a dat două cărți despre doi dintre marii clasici ai literaturii române, și anume, Dascălul Ion Creangă (2014), respectiv Caragiale, mereu viu (2015), ambele publicate la editura târgovișteană Singur, criticul și istoricul literar Nicolae Dina, căci despre domnia sa este vorba, și-a aplecat atenția și asupra fenomenului literar contemporan.


Mai întâi, a realizat o carte de Convorbiri (in)discrete (Iași, Editura Rotipo, 2016) cu scriitorul bucovinean Constantin T. Ciubotaru, apoi a radiografiat opera scriitorului videlean Ștefan Vida Marinescu (Ștefan Vida Marinescu sau Spiritul cărților, București, Editura Semne, 2016), pentru ca, mai nou, să ne pună pe tapet o culegere de cronici literare, intitulată inspirat Pelerinaj în lumea cărților (Adjud, Editura Armonii Culturale, 2018).
Alcătuită din 34 de cronici de întâmpinare, cartea Pelerinaj în lumea cărților, semnată de criticul Nicolae Dina, vine să umple un gol, după cum aflăm chiar din Argument:
„Cu trecerea timpului, am sesizat că, îndeosebi, creațiile scriitorilor teleormăneni nu se bucură de atenția criticii literare calificate, că nu li se face o prezentare care să atragă atenția cititorilor asupra lor, ca să nu mai vorbim despre difuzarea cărților acestora prin librării, acestea lipsind cu desăvârșire după anii ‛90.” (p. 3).
Printre scriitorii teleormăneni, ordonați abeceutic și răsfățați cu cronici la una sau la mai multe dintre cărțile lor se numără: Elena Buică-Buni (5 cronici), Florea Burtan (1), Constantin T. Ciubotaru (4), Liviu Comșia (2), Stan V. Cristea (2), Ion Drăghici (2), George Horinceanu (1), Ion Mihăilă (1), Domnița Neaga (3), Gheorghe Olteanu (2), Virginia Vini Popescu (2), Ioan Romeo Roșiianu (1), Mircea Scarlat (2), Gheorghe Stroe (1), Caty Urucu (1), Dumitru Vasile Delceanu (1). Cu câte-o cronică mai sunt prinși în volum și trei autori din afara județului Teleorman: Cezarina Adamescu, Titi Damian și Milena Munteanu.
„Carte de rafinament literar, a unui suflet pentru care lectura este un modus vivendi” (p. 15), după cum afirma în elocventul Cuvânt înainte scriitorul, criticul și editorul Gheorghe A. Stroia, Pelerinaj în lumea cărților conține, pe lângă cronicile literare propriu-zise, succinte repere biobibliografice pentru fiecare dintre autorii comentați, conturându-se astfel o posibilă istorie a literaturii teleormănene contemporane, care ar trebui întregită pe viitor cu alte volume, lucru care nu ne-ar mira, având în vedere că domnul Nicolae Dina este un critic de cursă lungă.