Curcubeu

  Mi-a intrat o geană de soare in ochi
colorandu- mi irisul in curcubeu .
Ce frumos mi- e irisul azi !
Mi-l admir , mi-l oglindesc in izvorul
ce-i colorează apa in mii și mii de
culori .
Ați mai văzut un iris curcubeu ?
Un ochi curcubeu ce- nvesniceste
lumina
lepădând întunericul în sensul
efemer
al visului pierdut în nopți repetate


.
Ochii oglindă , unde fiecare
citim necuvintele întrupate în
diferite forme ,
iar culoarea curcubeului țese sub
pleoapele lăsate ,
vise născute în umbrele înserării ,

crescute într-un trup sortit
să-și desfrunzească anotimpurile .
Doamne , clipa a rămas agățată ca
un surâs
in curcubeul ce miroase a ploaie
destrămată- n razele solare .
Mi- a intrat o geană de soare în ochi
. . .

     Fasii de dor

Fâșii de dor se rup din senin .
Leagănul frunzei sub boltă adoarme
Cämpuri și lanuri erup spre amiezi
Stoluri de păsări ce zboară- n
tării .

Azi- noapte a pläns chiar și cerul
Sub deal , satul trist cu case tăcute
Cäinii buimaci lâtrau a nimic
Cu spaimă , de parcă prin lume
trecea

Cel far' de nume -
Acesta sunt eu , tu și alții
Când ne- ntälnim pe uliți prea
bătrâni
Ne mistuim sub soarele aprins

Și auzim din ce in ce mai stins
Bătăile de aripi și de ceas
Ce- n plină zi atâta ne- a rămas .
În capăt de sat , halte mici spre
cer

Între efemer și veșnicie
Ne- apare viața risipită- n
Căderea fulgilor de berze
Și frunza toamnei ce atinge bländ

Lumina ce- nfrunzește - n copilărie
Sub teancuri de scrisori și gând
În ore râvnite , tăcerea grea se
lasă
Tot mai firesc , tot mai umil

Nepămäntesc , ne risipim în
rugăciuni !

                 Vise la
usa

Mi- am lăsat visele la ușă
așteptarea le-a umbrit sufletul ,
Blocajul temporal le-a secat de sevă
,
dar nu pan' la final .
Intr-o zi am să trăiesc o viață
de dragoste , de iubire și magie
care-mi va face ca ochii
să capete sclipiri de stele
iar buzele vor bea albastrul  cerului

învălmășind în mine bucuria
zborului fără de aripi ,
dandu- mi senzația de cădere în
mâinile care mă prind cu
mângâieri ce- ncearca să- mi
sudeze visul de realitate , măcar
un vis din toate câte am .
Am lăsat la ușă visele , dorințele

și cheia emoțiilor am agatat- o
de drum , un drum pe care- l parcurg
luptând cu biciul durerii ce- mi
sfichiuie trupul pierdut în
renunțări ,
vise, încercări și eșecuri .
Trebuie sa deschid ușa cu orice preț

Cu prețul unui vis sau chiar doua .
In oglinda spartă a ochilor mei
s-a așezat o parte de cer și tot
curcubeul
care-mi reface irisul ,
iar mâinile tale , au luat un vis
Iubirea ta și marea creând un paradis
.


     Singuratate

Singurătate in mine și afară
În noaptea asta luna crește
Rece , dar mâine , când e mare ,
Lumea îi primește lumina clară .

Singurătate , în pasul vieții
trecătoare
Mă umpli cu nimic în soare ,
Iar când te-ascunzi în umbra mea ,
Tot ce-ai cuprins în mâna ta , sunt
eu .

Chiar dacă nicio dragoste nu e
Nimic din tot ce-ar fi putut să fie
Un strop de dor își face casă
În tinda singurătății ce m-apasă
.

Eu nu renunț la lună și la stele ,
Nu cer nimic mai mult singurătății
,
De m-ar fi ars iubirea ei trufașă
Nădejdea-mi pun în inimă și viață
.

Când chibzuiești adânc la clipa- n
care
Singurătatea îți este toată lumea
Îți iei în palme fruntea , și- apoi
îți spui
Nu vreau să văd cum trece viața

Când forma ce-am primit-o întrupare
Și viața ce se naște-n fiecare zi
N- o mai poți regăsi în ziua-n care
Ai renunțat la lume și la soare .

Singurătatea din mine dispare încet
Fără murmure de regret , tăcută ,
Se- ndepartează când o alung
Căci inima e nouă și plină . . .

Cu iubire !


                   Cheia


Cheia cu care- mi deschizi sufletul
E o poveste de iubire ce lumineaza
Incaperea din spatele sternului ,
Si- mi dau seama ca iubirea
E setea ce- mi cuprinde aorta
Ce- mi pulseaza sensul din inauntru
spre afara
E fericirea ce- mi creste aripi in
omoplati
Iar pantecul mi- l face gradina cu
flori
Unde roiuri de fluturi ,sarbatoresc
Culoarea ce mi- o voi insusii
In primavara nerostirii iubirii noastre