A fost odată o insulă de o frumuseţe indescriptibilă în care habitau toate sentimentele şi valorile umane: umorul, orgoliul, tristeţea, inclusiv iubirea.
            Într-o zi au fost anunţate că insula se va scufunda din cauza greutăţii. Atunci, toate şi-au pregătit bărcile şi au plecat.
            Doar iubirea a rămas, aşteptând, singură şi liniştită, până în ultimul moment.
            Când insula mai avea puţin să se scufunde, Iubirea a decis să ceară ajutor.
            Bogăţia a trecut foarte aproape de Iubire, într-o barcă de lux, sclipitoare. Iubirea a întrebat-o cu voce caldă:
           – Bogăţie, poţi să mă iei cu tine?
           – Nu pot pentru că am mult aur şi argint la bord. Îmi pare rău, dar nu mai am loc pentru tine, iubire…
           Apoi, Iubirea a decis să ceară ajutor Orgoliului, ce-şi înălţase semeţ velele, chiar în momentul în care se apropiase de ea.


           – Orgoliule, te rog, ia-mă cu tine!
           – Nu te pot lua, Iubire, răspunse el trufaş. Aici totul este perfect. Tu poţi să-mi strici barca şi atunci ce s-ar alege de reputaţia mea?
            Atunci, Iubirea i-a cerut Tristeţii, care se apropia încet de ea:
           – Tristeţe, te rog, lasă-mă să vin cu tine!
           Aceea-i spuse posomorâtă:
          – Nu, iubire! Sunt atât de tristă încât vreau să fiu singură.
           Trecu şi Buna Dispoziţie pe lângă ea, dar era atât de fericită încât nici nu o auzi implorând ajutor.
           Dintr-odată, aude o voce:
          – Vino cu mine, Iubire!
        Iubirea se întoarse să vadă cine-i vorbise şi văzu o mică barcă veche şi un bătrân vâzlind de zor. Fusese atât de bucuroasă că scăpase de la înec, încât uitase să-l întrebe cum îl cheamă.         
         Când ajunse pe un ţărm stabil, bătrânul plecă aşa cum apăruse, deodată. Iubirea realiză că-i datorează totul şi o întrebă pe Înţelepciune:
          – Înţelepciune, poţi să-mi spui numele celui care m-a ajutat?
          Cu voce calmă aceea-i răspunse:
          – Acela a fost Timpul, draga mea Iubire.
          – Timpul?! De ce a vrut el să mă ajute?
          – Pentru că doar Timpul îţi înţelege importanţa în vieţile noastre.