Am să vă străpung inima

Eu sunt iute ca glontele și nervos ca o motocicletă Harley.
Am cântat în corul bisericii, am fost și ajutor de șerif,
dar l-am sodomizat și pe preot și pe șerif.
Sunt căutat în zece state, dar eu hălăduiesc prin Texas.
Am iubite chelnerițe sau curve bătrâne la care nu se mai uită nici dracu.


Banii vin de oriunde, pariez întotdeauna pe cocoșul
câștigător. Părinții mei sunt morți. Eu i-am împușcat în patul lor,
erau niște gunoaie, acum cântă în corul diavolului. Și pe diavol
am să-l sodomizez. Mă rog doar la cascada Niagara și la Marele Canion.
Indienii se roagă la Manitu, dar am să le arăt că pute
ca un coiot mort. Eu sunt iute ca glontele și moartea nu mă ajunge
decât dacă vreau. Am să mă arunc cântând în cascada Niagara
sau în Marele Canion legat la mâini și la picioare.
Nu ucid decât pe cine merită. Nu iubesc decât pe cine nu merită.
Cine mă așteaptă, va vedea frumusețea morții. Va îngheța.
Va tremura și mă va implora. Frumusețea morții îl va carboniza ca un trăsnet.
Eu sunt iute ca glontele, nervos ca o motocicletă Harley,
împart gratis sexul și moartea în Texas și am să vă străpung inima.



Focul credinței

Eu sunt om sfânt, împart cuvântul Domnului în lume.
În mână țin doar Biblia și volanul. Costumul meu negru e impecabil.
Călătoresc cu nevasta. O iubesc, e cea mai tăcută și ascultătoare
femeie din lume. Alta nu-mi trebuie. Opresc la femeile
altora - niște curve care mă așteaptă să le mântuiesc și le mântuiesc
cu Biblia și mâna mea sfântă. Ele cad pe spate la picioarele mele,
puterea Domnului care lucrează prin mine mare e. Eu plec mai departe
cu nevasta mea iubită. E cea mai tăcută și ascultătoare.
Cutreierăm împreună prin toată California. Am convertit sute de femei,
dar niciuna nu e tăcută și ascultătoare ca nevasta mea.
E arșiță, am obosit. O scot pe nevasta mea iubită din portbagaj.
S-a mumificat, miroase a hoit. A carne putredă și uscată.
Sap două gropi. Într-una o așez pe ea cu mâinile împreunate pe piept,
să se roage pentru mântuirea lumii. Ea e o sfântă,
prin puterea rugăciunii ei, ea va mântui lumea de păcătoasele astea
care au umplut California cu duhoarea lor de femei
în călduri. În cealaltă mă așez eu cu Biblia pe piept. Îmi trag sufletul și mor.
Misiunea mea e încheiată. Eu știu că un preot va trece pe aici,
va spune o rugăciune și va arunca pământ peste trupurile
noastre care vor sta mereu împreună. Nevasta mea e cea mai tăcută,
cea mai ascultătoare. Pe ea am convertit-o prima cu un cuțit înroșit în focul
credinței pe care i l-am înfipt adânc în inimă. Și ea a fost pătrunsă
de focul credinței. Și ea, de bunăvoie, m-a urmat în lunga mea călătorie
prin California, în care am convertit sute de păcătoase. Numai ea o sfântă.
Numai pe ea o iubesc și împreună vom sta în fața Domnului
și Domnul ne va binecuvânta cu focul credinței înfipt adânc în inimă.

Jesus loves you

pe Erika am cunoscut-o într-o benzinărie avea aparat dentar
și perucă blondă suferea de leucemie ne-am iubit într-un subsol
se mișca timid sub mine mă temeam că poate sunt prea brutal
dar ea gemea și când am simțit că are orgasm am sugrumat-o plângând
apoi am tranșat-o cu drujba eram foarte calm și tandru
îi mângâiam pielea fină și carnea moale și caldă
am împachetat cu grijă bucățile însângerate în pungi de plastic
pe care le-am privit la apusul soarelui cum cad foșnind în Marele Canion
a fost frumos și rece în ziua aceea sunt convins
sunt întotdeauna convins că numai așa sângele ei bolnav s-a vindecat
îi păstrez și acum peruca blondă și aparatul dentar
Jesus te iubește îmi spunea mama dar eu am iubit-o pe Erika
pe Joanna am întâlnit-o la Woodstock era o hippy drogată
avea crize de paranoia dar era drăguță cu pletele ei blonde și rochiile largi
ne-am iubit chiar sub scena pe care cânta Bob Dylan
ea fredona amețită de LSD blowing in the wind și deodată s-a oprit
și-a lăsat capul pe spate a închis ochii și corpul i s-a cutremurat
am simțit cum are orgasm și i-am retezat beregata
sângele a țâșnit eu i-am gustat sângele și am avut orgasm
am stat toată noaptea lângă ea am vorbit cu ea
i-am povestit cum mă bătea mama și mă închidea în șifonier
i-am mărturisit că semăna perfect cu mama
și i-am reproșat tot ce aș fi vrut să-i reproșez mamei și n-am mai avut când
apoi am îngropat-o sub scenă să asculte mereu blowing in the wind
Jesus te iubește îmi spunea mama dar eu am iubit-o pe Joanna
dacă săpați unde vă zic eu o s-o găsiți la fel de frumoasă
cu pruncul ei nenăscut fredonând din pântece blowing in the wind
de Melannie mi-e dor și acum era grasă cu pielea albă
tatuată cu citate din Biblie iar sub sâni avea un tatuaj cu Jesus în agonie
Melannie era chelneriță eu eram beat și voiam să mai beau
să uit de mine dar ea mi-a zâmbit și a refuzat ferm
să-mi mai dea de băut s-a așezat lângă mine și-a scos o țigară
și mi-a zis trăgând fumul adânc în piept că m-a urmărit de când am intrat în bar
și că vrea să aibă grijă de mine așa cum are Jesus al ei de ea
și când zicea Jesus al meu mi se urca la cap dar am râs și ea m-a luat în brațe
m-a sărutat pasional asta m-a convins am mers cu ea
în camionul meu și ne-am iubit sub prelată stătea deasupra mea
îi simțeam sânii moi apăsându-mi ușor pieptul
și când a zis Jesus al meu i-am simțit trupul străbătut de orgasm
m-am înduioșat și am mai lăsat-o două minute apoi i-am spart capul cu un ciocan
și cu Melannie în camion am pornit să cutreier lumea
era vară era teribil de cald sudoarea curgea pe fruntea mea
cămașa mea era udă și duhnea radioul nu mai prindea niciun post
cred că ajunsesem foarte departe am întrebat-o pe Melannie
dacă e ok și nu mi-a răspuns am oprit camionul
m-am dat jos Melannie zăcea sub prelată cu fața în sus avea ochii sticloși holbați
răspândea o duhoare înecăcioasă eu am privit în zare
am văzut o biserică era o biserică părăsită acolo am îngropat-o sub altar
să fie mereu lângă Jesus al ei și parcă o aud și acum
zicând Jesus al meu și mi se făcea frică singur în șifonier
Jesus te iubește îmi spunea mama dar eu am iubit-o și pe mama și pe Melannie
și pe Erika și pe Joanna și Jesus le-a iubit numai prin mine



Furia omului negru

Din Nigeria am venit pe mare cu vasul pentru imigranți. Speranțe mari.
Engleza mea vorbită și-n somn. Îmi repetam cu furie în gând:
Ai scăpat, în sfârșit ai scăpat! În curând ajungi în Sardegna, iar aici,
în Sardegna, cu engleza ta impecabilă te vor angaja pe loc.
Hainele atârnau pe mine. Duhneau a șobolan mort.
Adidașii mă strângeau. Pielea vânătă, uscată. Venele îmi zvâcneau. Respiram sacadat.
Sângele meu negru și înfierbântat. Cum am ajuns pe insulă,
un nigerian burtos în costum alb ne-a răcnit să ascultăm de el ca de Dumnezeu.
El este cel care ne-a adus aici, cel care și-a riscat viața și banii
ca noi să fim aici, să avem o șansă. El trebuie să-și recupereze și ultimul cent.
M-a măsurat de jos până sus, a clătinat din cap și mi-a dat o căciulă groasă, colorată.
Trebuie să stau la un colț de stradă cu căciula în mână și să cer bani.
Dar eu știu engleza, eu vreau să mă angajez, am îngăimat.
M-a privit în ochi ca pe un câine. Am înghețat. El a urlat: Ce culoare are pielea ta,
englezule? Cine dracu, crezi, mă, că angajează aici în Sardegna, în Sassari,
unde nici mama, nici tata, nici fiul, nici fiica, nu vorbesc engleza
și se uită la negri ca la animale, un animal ca tine?
Mi-a ars o palmă după ceafă. A trecut ca ciuma la următorul.
Acum stau în picioare la un colț de stradă cu căciula în mână și rog fiecare
trecător să-mi dea un euro. Nimeni nu-mi dă.
Burtosul m-a învățat să zâmbesc și să cer de la doamne, ele sunt întotdeauna
mai miloase. Ele trec în grupuri sau singure pe lângă mine
și mă privesc ca pe un câine sau nu mă privesc deloc.
Ele sunt îmbrăcate numai în haine de firmă și au trupuri perfecte ca în reclame.
Când ele trec, aerul se umple de mirosuri dulci și înnebunitoare de parfumuri scumpe.
Eu nu valorez nici cât o picătură din parfumul lor care mă amețește
încât sângele mi se înfierbântă din nou. Sângele meu negru.
Le-aș arăta puterea omului negru. Le-aș pătrunde în trup până s-ar sufoca.
Ele nu înțeleg o iotă din engleza mea impecabilă. Ele râd și vorbesc
în italiana lor simandicoasă. Ele râd și vorbesc și mă ignoră să mă scoată din minți.
Nu mai rezist și îmi ies din minți. Mă arunc ca un animal asupra uneia.
O strâng cu furie în brațe. O sărut cu ură și furie. Se zbate și țipă.
Sângele meu negru și înfierbântat îmi întunecă mintea. Parfumul ei scump mă înnebunește.
Nu mai știu de mine, sunt dezlănțuit ca un uragan în deșert. Trupul meu vânjos
nu mai ascultă de mine. Sunt în trupul ei, sunt adânc în trupul ei și doar ura mă mișcă.
Brațe rele de fier mă strâng. Pumni răi și reci de fier în cap și-n stomac. Cad.
La mâini am cătușe. Zac într-o temniță. Aștept Ziua Judecății.
Nu-mi pasă ce va fi, eu le-am arătat puterea, umilința, splendoarea și furia omului negru.








Anubis

i-am dat și cocoloașe de piure de cartofi cu acid boric,
dar pacostea asta mică o duce de n-ai treabă!
și bătrânica elegantă în rochie de catifea
mângâia de zor un păianjen uriaș, negru și pufos,
îl punea pe piept ca pe o broșă și se ducea la dineu.
și păianjenul nu stătea deloc fix ca o broșă.
se plimba de la musafir la musafir pe firele lui invizibile.
era inofensiv. vreo damă amețită de șampanie
îl observa și chicotea admirativ:
vai!, dar ce broșă deosebită aveți madam,
vai, dar se și mișcă! Anubis (așa fusese botezat după
o noapte de beție-insomnie),
Anubis sărea recunoscător în decolteul doamnei care țipa ca arsă.
devenise celebru, temut, urât de moarte.
deja pus sub urmărire. declanșase nenumărate crize de isterie
în mica lor comunitate. atâtea otrăvuri îi administrase
stăpâna capricioasă încât acum era imun.
nemuritor aproape. aproape zic, pentru că doamnele exasperate
și-au mobilizat bărbații care l-au prins,
într-o noapte când stăpâna lui băuse mai mult ca de obicei
și se mișca senzual prin somn imaginându-și
că Anubis e zeul negru care o posedă. au încercat toate otrăvurile.
nervoși, indignați, că pacostea mică le dă de lucru,
i-au smuls fiecare picior privindu-l cu satisfacție cum se zbate.
i-au dat drumul pe podea, Anubis a ridicat praful cu puful lui negru și ei au strănutat.
unul care își ieșise de tot din fire l-a zdrobit
cu bocancul de vânătoare. din Anubis n-a mai rămas mare lucru.
l-au îngropat solemn-protestatar sub o piatră de râu.
au trecut aproape 3 ani. stăpâna lui vorbește în continuare cu el și îl mângâie.
Oh, pacostea mea mică! și dansează și dansează singură
prin sala de bal mângâindu-și pieptul descărnat
unde se cuibărea de obicei afectuos și recunoscător, Anubis.