1.
sunt momente în care
mă înstrăinez
de mine.
momente în care
cel mai bun prieten
al meu
e restul lumii.


momente în care
eu ma urăsc,
de parcă, prin naştere,
mi-aş fi promis
nemurirea,
şi, brusc,  am aflat că
nu există!

2.
mi-am umplut buzunarele
cu stele
să fac luna să simtă
singurătatea.
mi-am afumat sufletul
să pot privi prin el
soarele.
şi totuşi
câte stele!
3.
am trecut prin viaţă
cum pescăruşii pe
bulevardul norilor
ascultând valurile
am învăţat cu amar că
cireşele neculese
le manâncă ciorile
că sufletul e un grăunte
de nisip purtat de vânt
de colo colo
şi că
două jumătăţi nu
înseamnă întotdeauna
un întreg
4.
mi-e dor să alerg desculţ
prin praful uliţei
pe maidanul de lângă cimitir
au crescut ciulinii nu
mai sunt vaci la păscut
zăvoiul de pe malul olteţului
a fost ras şi lăsat să
crească din boscheţi pentru o
altă generaţie a cărei
copilărie va fi lipsită de
maidanul cu tălpile goale prin
ţărâna uliţei şi
totuşi atât de mult
asfalt peste
copilăria mea

5.
undeva pe drum începi
să-ţi dai seama că
iubirea nu e chiar aşa cum credeai
că niciun poet nu a comparat-o
cu ceea ce este de fapt
de unde fluturi şi îngeraşi
mai degrabă
o plăntuţă de tutun
pe care-o răsădeşti
o sapi
o culegi
o usuci
şi-o fumezi
chiar dacă ştii
că-ţi face rău

6.
nimic nou pe frontul
vieţii mele!
aceeaşi urzeală de caniculă
când sunt la muncă
şi furtună când sunt
la mare,
acelaşi cer limpede
de se văd munţii
din cartierul militari
şi aceeaşi ceaţă
când sunt pe platoul
bucegilor.
nu  mi-am dorit niciodată
să fiu în posesia
unei inimi
cu personalitate.
ea, cică, plăteşte impozit
la casa de asigurări
de sănătate şi,
drept urmare,
este independentă.
recunosc,
mai are din
 când în când sincope.
mai ales atunci când
te vede.


7.
nu toate visele se vând
unele se dăruiesc
altele se pierd
şi foarte puţine
se trăiesc după cum
nu toate femeile se vând
unele se dăruiesc
altele devin pierdute
şi foarte puţine
se iubesc aşa cum
nu toate zilele se vând
unele se dăruiesc
altele se blesteamă
şi foarte puţine
se trăiesc

8.
uneori visele se fură
nu
n-au învăţat
diateza reflexivă
să se fure ele
pe ele
uneori visele sunt
pur şi simplu furate
chiar dacă
se ofilesc
cum o floare expusă
intr-o vază
frumuseţea fără viaţă
nu rezistă

9.
dacă e o putere pe care
mi-aş fi dorit să o am
este puterea de a
mă transforma în orice
bunăoara într-o muscă să stau
pe tavanul camerei tale
şi să văd ce faci
atunci când mie
mi se pare că timpul
s-a dilatat şi
absenţa ta doare

10.
n-am scris nicodată despre alcool,
doar l-am consumat.
n-am scris niciodată despre tutun,
doar l-am consumat.
n-am scris niciodată despre femei,
doar m-au consumat.

11.
am zis că nu mai beau şi totuşi
iar m-am îmbătatat.
atât de beat am fost încât
am plecat de nebun prin ploaie.
am colindat până când
m-am lovit de peretele bisericii
ploua peste lume,
ploua peste beţia mea,
peste biserică iar sfinţii ei
plângeau.