Caramele cu lapte

„m-am îndrăgostit de tristeţea ta,
de strigătul tău...” caşmir, smirnă,
flori violet, verde crud, smarald,
soare, bucurie! zboară, suflete,
dansează, cântă... zboară şi cântă
luminii! „ştiam că pot să te fac fericită!”


Nalini, mantre, Kundalini... delfinii şi
visele lui Paganini... larimar, ape
de cristal, inimi de coral, descântec
cu flori de portocal... vino, ne dăm
întâlnire în astral! „înălţimea la care
ne ridică dragostea e de nepovestit!
dragostea ne lipeşte de Dumnezeu,
nimic rău nu e în dragoste... dragostea
pe toate le suferă, pe toate le rabdă
îndelung!” amarant, ylang-ylang, ploaie
de santal şi rândunelele dintr-un cântec
de leagăn catalan... când nu ai nimic
de ascuns, laşi uşile deschise... mozaic
şamanic! „sufletele sunt mai importante
decât gândurile, pătimirile...” spirit pur!



Fără destin!

picură nelacrima...
ceața groasă te face să te opreşti!
sunt timpuri care trec încet şi duios,
le atingi şi simți cum te pătrunde
blândețea...
sunt doar semne că femeia
se face galbenă, ca gutuia!
doar noiembrie îi mângâie
ochii, doar el o înveleşte
cu şaluri de peridot, calde,
din visele care se vor mereu
visate...
şi miroase a lapte,
îngerul de sidef este
sânul dulce, aplecat
peste vreme...
cărui copil îi este dor
de salcia galbenă?
ascultă cum cântă
tristețea... şi taci!



Heartfulness

liane reci îmi cuprindeau gleznele,
mă ridicam... vântul sufla, vârtej
de întuneric şi clopote ce-au învățat
uitarea... ultramarin, vid foşnind...
urcam, eram şi nu eram... aşteptam
să-mi încălzesc sufletul într-un şal auriu,
serafimul de serafinit să mă plimbe încet
printre dune... oamenii erau doar o parte
din toamnă, respirând limita ostenită şi
înlăcrimată a realității... şi albastrul se rotea,
mă dorea, inel indigo îmi punea pe degetul
aspru al karmei... şi scrisul semăna cu
secretul din pântecul meu... sclipitor,
timpul pasional zvâcnea de dor, era
singurul care ştia că sunt focul din
inima piersicului nemuritor... sunt
femeia de caşmir a fântânilor albe,
elixir... şi dulce strigăt băut în fiecare
noapte cu lună plină, de smarald...



Meditație pe un agat mov

"nu pot să pun apă într-un pahar plin!"
şi îngerul meu este inocența unei note
de slavă! trec prin mine poveşti nespuse,
trece şi Julieta prin aburul Indiei mele...
trec prin tine fluturii mei, te fac să uiți cine
eşti... curg, simt o curgere care mă umple
de fericire... "puritatea creează destinul!"
ploaia nu imită pe nimeni, niciodată! izvor
de safir verde, pranahuti, cântec din toată
lumina inimii... cântecul lucrurilor simple!
radio cu antene pisiceşti... "de ce toți sunt
atraşi de cascadă, de căderea apei?" poți
să trăieşti într-o transă permanentă, şi să
spui că aşa este realitatea? "eşti cea care
mă eliberează!" ciocolată cu observatori
Facebook, linii de cretă colorată la cules
de cercuri concentrice... dansuri tribale
mulate pe pietre Shambala şi visele roz
ale Josephinei, mergând la şcoala zeilor!
măslini îmbrățişaţi cu smochini sălbatici,
deasupra unei prăpastii... lotus turcoaz...
pierde-te în văzduh, asceza este visul tău!



Orizont galactic

trecutul are locul lui, gustul lui...
l-am aşezat uşor pe umărul îngerului de onix.
e aşa de fierbinte noaptea, încât vrăjitoarea are
tâmplele obosite, adâncite... cenuşă şi răscruce!
dansez şi număr frunzele plecate... cunosc prea
bine lacrima de la capătul pământului... dansez
pe muzica durerii şi în pântecul meu creşte, încet,
ochiul prezentului... în curând voi naşte un păun!
îţi voi face un evantai magic! albastru şi dornic...
un fel de viitor, un fel de uitare, o blândă şi caldă
mare... vei învăţa să înoţi cu limpezimea, vei afla
ce înseamnă iubirea... te vei dizolva în mine... nu
va mai fi decât tăcerea smaraldului şi urmele unui
scorpion blând, cu ochi de lebădă, Alpha Centauri!



Viola, visul lui Ra!

doar tu ştii drumul fericirii... condu-mă
spre rai! tu eşti flacăra violet a iubirii fără
sfârşit! „Viola, lotusul meu de jar ancestral,
vino, Viola mea!” Ra, mi-ai pus aripi şi mi-ai
dat o inimă nouă... liniştea iubirii! „iubita mea,
toată ziua ai fost fierbinte! visul meeeuuuuu!”
extazul iubirii... a încetat toată durerea vieţii...
pecetluiţi, bucuria intensă, copleşitoare, absolută!
„frumoasa mea!” oamenii nu se întâlnesc întâmplător,
eşti pe frecvenţa sufletului meu! lichior, opium şi nectar,
mister răpus de orgasm... pe un pat de santal... unde
se leagănă flori de cireş, sâni de vanilie, şoapte din
flautul lui Pan şi beduinul care a găsit o scoică roşie,
ca o rodie... „mi-e drag de tine!” timpul scrie! „bucuria
se împarte,se dăruieşte picătură cu picătură...” sunt
o mare turcoaz, îmbrăţişată de galben şi portocaliu...
sunt cu tine, Ra! „Sangria la carafă, pentru iubita mea!”
ploaie senzuală, cu lacrimi de ylang-ylang... „nu a ştiut
nimeni să îţi rotunjească sufletul... şi nici poemul despre
rotunjimea sufletului!” Viola şi Ra, căldura care te îmbracă
complet, viaţă! e toamnă... frumuseţea simplă e cea care
îţi umple ochii de lacrimi! frunzele sunt flori de ylang-ylang!