Când mi-a încolţit în minte ideea naşterii „eCreator” cred că nimeni în afară

de mine nu a pariat pe supravieţuirea ei în aceste vremuri de tranziţie interminabilă, darmite pe impunerea ei într-un peisaj literar în care stau pe linia de plutire numai marile reviste, cele consacrate, care au finanţarea asigurată şi a căror prezenţă pe piaţă face parte din obişnuinţa cotidiană.
Veneam după o tăcere de 15 ani în critica literară şi una de peste un deceniu editorial, aşa că nu mai aveam de partea mea decât tenacitatea şi dorinţa de revenire, redevenire şi redefinire.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Vasile Muste, Ştefan Mariş sau Ioan Marchiş, mai apoi Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Ştefan Jurcă şi mulţi alţii.
Imediat celor de aici li s-au alăturat clujenii, după ce împreună cu Ioan Pavel Azap şi Gabriel Cojocaru am pus la cale „Prietenii literare”, volume tematice care-au rodit şi în Mehedinţiul lui Viorel Mirea, Dan Şalapa sau al regretatului Constantin Stana, în ambele cazuri având experienţa faină de la Sibiul inimitabilului Valentin Leahu şi a grupării „Cenaclul de la Păltiniş”.
Apoi, văzând că proiectul prinde contur au început să strângă rândurile şi să vină cu propuneri de colaborare scriitori consacraţi sau la început de drum, prezenţa „eCreator” devenind obişnuită ca partener media la felurite manifestări de prestigiu din Bucureşti, Sibiu, de la Dragăşani, Craiova sau Oradea.
Aşa am conturat până acum două din principalele ţinte vizate şi asumate, pe de o parte intinderea de punţi de prietenie, simţire şi slovă între scriitorii din Maramureş şi alte cei din alte zone ale ţării, pe de alta de realizarea de numere tematice ale revistei noastre, având ca scop punerea cu adevărat în valoare a unor zone sau grupări literare.
Până acum am încins hora cuvintelor şi informaţia culturală circulă infinit mai uşor între Maramureş şi Sibiu, între Maramureş şi Mehedinţi sau Cluj, iubitorii de slovă având mai uşor acum acces la dimensiunea creaţiei celorlaţi, creaţie care, din cauza negurii acestor vremi circulă greu, chiar deloc şi din cauza cărţilor care apar în tiraje conspirative.
Pe de altă parte, am pus în valoare pulsaţia artistică fantastică din Sighetu Marmaţiei, loc unde poezia îmbracă anual haine de gală sub oblăduirea prietenului şi confratelui Vasile Muste.
Aşa s-a născut „La frontiera Cuvântului”, un volum în care i-am cuprins între coperţi pe toţi scriitorii care dau viaţă unui loc unde, cândva, ca-n vremuri imemoriale, era frontiera a nu mai puţin de cinci state, un colţ în care se întretaie fericit culturi diferite, un loc unde toleranţa face că să nu existe graniţe între oameni.
La Satulungul lui Ioan Groşan, Ioan Dragoş sau Ioan Voicu am pus în valoare istoria unui cenaclu literar care dăinuie de mai bine de trei decenii, dar şi istoria unui loc marcat ombilical de celebrele Castele ale lui Teleki, o familie nobiliară maghiară care a început să strălucească cu semnatarul Păcii din 1711 de la Satu Mare.
Istoria a fost scrisă de un descendent al lui la Revoluţia din 1848, ca să se încheie cu bunul prietzen al poetului Petofi Şandor, fostul Ministru de Interne al Ungariei, sau urmaşul lui, chiar Prim Ministru al acestui stat.
Sunt două volume de colecţie, cărţi care-au văzut lumina tiparului prin înţelgerea dovedită de primarul Vasile Bujorel Mureşan şi de consilieri care-au înţeles zicerea biblică conform căreia „omul nu trăieşte numai cu pâine” şi că o comunitate durează în timp prin cuvânt, nu numai prin canalizări, aducţiuni de apă sau drumuri.
O măcar la fel de mare aplecare asupra vieţuirii artistice am găsit şi la Gabriel Valer Zetea, preşedintele unui Consiliu Judeţean care-a reaprins speranţa în inimile creatorilor şi iubitorilor de frumos, acţiunile acestora fiind sprijinite pe măsură, motiv ce ne îngăduie visul frumos al unei posibile reaplecări asupra hârtiei, o reîntoarcere la lectură.
Exemplul lor a fost urmat şi de actualul primar al municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli, cel care-a îmbrăţişat proiectele mele ca şi confratelui Vasile Gogea şi maestrului Gheorghe Grigurcu să li se aducă cuvenita cinste de a fi cetăţeni de onoare ai Sighetului.
Le-au ţinut isonul inimosul primar din Coroieniul natal al lui Vasile Muste, Gavril Ropan, la fel si de realesul Petru Vlaşin din Vadu Izei, un loc în care meşteşugarii şi păstrătorii tradiţiei înfloresc.
La fel şi primarul din Mireşu Mare, Ioan Mătieş, cel care-a înţeles că locul pe care-l păstoreşte musteşte de istorie, un tezaur inestimabil fiind descoperit aici.
Aşadar, Maramureşul acesta are - ca şi alte zone ale acestei ţări - minuni şi frumuseţi ce aşteaptă a fi dezvăluite şi arătate lumii.
Maramureşul are tradiţii, datini şi obiceiuri care i-au adus recunoaşterea internaţională, care l-au făcut un loc cald, atractiv, o gazdă bună.
Da, dar Maramureşul are şi oameni foarte valoroşi, iar pe aceştia vrem să-i arătăm lumii, să le spunem tuturor ca ei sunt, că există şi că trebuie să se ştie de ei, să fie citiţi şi înţeleşi la justa lor mărime.
Prin demersul nostru vrem să arătăm lumii că Maramureşul nu este „locul unde se agaţă harta în cui”, locul acela de graniţă, dar nu de margine de lume.
Pentru că Maramureşul este infinit mai aproape de „kilometrul 0 al Europei”, este în centrul unei istorii ce continuă a se lăsa fi scrisă.
Aşadar, „eCreator” este calea prin care arătăm tuturor faţa nevăzută a unui loc binecuvântat de Dumnezeu, este calea prin care uşa sufletului este deschisă larg pentru creaţiile de calitate ale oamenilor din toate colţurile slovei şi lumii.