Arde în mine
arhiva de rugăciuni nerostite
Scriu parcă
mă debarasez de materiale inflamabile
Scriu parcă
mă dezbrac de haine cuprinse de foc.
Prin cuvintele de foc
sau prin focul de cuvinte,
inima este mai mult decât un pompier.
N-au stins
nici nu sting pompierii cu apă
câte cuvinte a stins
şi stinge inima cu sânge...
Toate cuvintele ard!
Cum să mai scriu astfel...?
Văd gramatica destinului
ca pe un foc cu ardere completă
Prin arderea completă a cuvintelor
nu mi-a rămas cenuşă,
nu mi-a rămas fum.
Cum să mai scriu la modul elementar.
Arde în mine
arhiva de rugăciuni nerostite.
Sunt ca un preot lipsit de cuvinte
care săvârşeşte slujba prin semne
EVALUARE
Nu se cunosc păsări care
pe lângă tot ce
au dobândit de la natură
să-şi dorească şi mâini
Omul prin tot ce înfăptuieşte cu mâinile
mai are multe de învăţat
de la aripi
Referitor la aripile lor,
zburătoarele n-au nevoie de
învăţătura pe care
o primesc oamenii cu privire la mâini...
TRISTEŢEA CEA MAI MARE
Tristeţea cea mai mare
este a acelui vultur
condamnat pe viaţă
să zboare numai cu avionul
Vulturul acela uitându-se la mine
suspect părea de parcă
şi-ar fi dorit
să-şi dea aripile
în schimbul mâinilor mele.
SINGURA AMINTIRE USCATĂ A APELOR
1
Se conturează un nou potop
şi Noe nu-i de găsit
S-a întrebat de el şi pe la
obiectivele cu specific marinăresc
însă nimic...
„Cum aşa,se răsti regele către amirali!
Singura amintire uscată a apelor
aşezată pe ţinuta istoriei drept galon
nu figurează în rândul marinarilor?
Dacă Noe s-ar crede unul dintre voi
ar fi vai de lume!”
2
Noe străbătând oceanul
de această dată ca turist
şi scriindu-şi memoriile
Se văzut oprit în larg,
Nu de valuri
ci de intensitatea muzei
„Incredibil ,tresări regele
Noe călătoreşte pe ape fără statut oficial!
Văd doar perspectiva să-l convingem
să-şi schimbe atitudinea!
Destinul îl presează să-şi scrie nepreţuitele-i memorii.
Noe va accepta să ne călăuzească
spre un nou liman
dacă –i vom aranja să facă
schimb de experienţă cu
Shakespeare,Eminescu,Heine,Esenin!”
AŞTEPTARE
Doamne de sete şi dor
tot ce mişcă am confundat cu tine
până şi izvoarele
Şi te-ai ascuns în rai să uiţi de mine
când am confundat cu tine soarele
Ridică Doamne sentimentul meu
la puterea ta
Ca pe toţi compatrioţii
să-i pot alinta
Ademenindu-mă spre tine
să-mi perfecţionez zborul
cum prin înviere mi-ai estimat
tinereţea şi dorul
EXPEDIŢIE
Azi răsăritul soarelui nu-i un simplu joc
E cumplita febră a tinereţii tuturora
adunată la un loc
Prin arşiţa timpului
simţămintele fermierilor
văzul şi gândirea astrologilor
ca soarele au devenit un întreg înşelător
ca iubirile mele de dorul minunilor,
ca faima ştearsă a anotimpului care
nu mai tinde precum un reper
spre infinit,spre viitor.
De foamete mă frige soarele
când intru ca-n legendă în câmpia pustie.
Intru precum în istorie
plânsul unui rege după bogăţie.
În câmpia pustie ca-n legendă am intrat
dar sunt în actualitate ca cel ce a înviat
Of .soare ,căieşte-te să ştim ce iubim!
Of ,soare,căieşte-te să nu rătăcim!
Din firul lung al amiezilor fierbinţi
anotimpul ca paianjenii cu drepturi depline
şi-a ţesut al foametei ie
în care
îşi înmormântează nobila câmpie...
MEDITAŢIE EXTREMĂ
În timpul în care
am consumat o sută de pâini,
am scris o poezie...
Apoi am mai scris
peste o sută de poezii
de dorul pâinii...
EXAMENUL DE CREDINŢĂ
Nu mă pot opri din scris cu una cu două
din cauză că
însăşi această scriere
este considerată un examen de credinţă...
Pentru nota maximă de promovare
am vrut să scriu
pe toate foile disponibile timpului,
dar m-am oprit
determinat de faptul că
nu va mai rămâne loc adecvat pixului
şi mie exclusiv
şi nici timp aprecierilor care
se pot face la adresa mea
în această viaţă...
Aprecierile de o viaţă
sunt de prisos ...în viaţa de apoi...
NINSOAREA DE IERI
Experiment fără strategie
ca zborul pufului de păpădie...
Fulgii căzând
fără temei ,fără rând
par a fi manifeste
sau teste plagiate,promovate din orgoliu
sau indulgență
dar trecuți în insolvență
că-i doar o mascaradă
a anotimpului care a intrat în istorie
neavând acoperire pe zăpadă
CADRU
La şcoala nevăzătorilor
singurul element de studiu facultativ
a rămas
lumina...
ÎNCERCAREA CEA MAI GREA
S-a întocmit un certificat medical
al limbii române
Virusul care a dus la
scăderea fără precedent a imunităţii verbelor
a impus
şi retragerea din uz
a unor substantive şi atribute
rămânând a fi expuse spre o largă circulaţie
doar suspinele:
a, e, i ,o, u ,ă,
dar şi acestea
fiind luate ca datorii fără acoperire
prin care
dicţionarul părea
un spital de cuvinte...
S-a constatat că numai suspinele
erau imune la acel virus
însă nu se putea şti exact
care este suspin curat
deoarece
iubirea este în unele cazuri înşelătoare
sau reprodusă de unii
sub formă de simulare.
–POET ,PUBLICIST
Născut la 3 decembrie 1966 în comuna Asuaju de Sus,Maramureş, Şi-a petrecut copilăria precum şi alte perioade din viaţă în localitatea menţionată.Debutează cu versuri în ziarul „Graiul Maramureşului” în anul 2000.De asemenea îşi vede publicate unele poezii în diferite ziare şi reviste cum ar fi: ”Informaţia Zilei”,”Glasul Maramureşului”,”Pro Unione”,”Nord Literar”,”Graiul Maramureşului”,”Jurnalul de vineri”,”Necenzurat”, „Bulevardul ştirilor”,”Izvoare codrene” și în diferite publicații electronice. Este prezent cu versuri în ”O Antologie a poeziei maramureşene-de la poezia populară până în 2009,Editura Ethnologica ,2010,alcătuită de poetul Nicolae Păuna Scheianu.
Fondator și coordonator general al revistei ”Izvoare Codrene” apărută până acum în 10 numere
Volume de versuri publicate:
*MICROEPISTOLELE TRISTEŢII, Editura Ethnologica,Baia Mare.Volum distins cu Premiul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Maramureş ,la Festivalul Naţional de Literatură,Cicârlău,Maramureş,2004.
*VERBE EXILATE, Editura Scriptorium,Baia Mare,2006.
*ZODII CONTRAFĂCUTE, Editura Eurotip,Baia Mare,2008.Volum distins cu Premiul cotidianului ”Informaţia Zilei” la Festivalul Interjudeţean de Poezie,Vişeu de Sus,Maramureş,2009.
În curs de apariţie *ZODII DE REZERVĂ*,versuri.