În sesiunea din iunie 2015, fermierul Ioan Mihalca din Petrova, în vârstă de 60 de ani, a susținut examenul de Licență și a obținut

Diploma de inginer la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, 4 ani, cursuri de zi, cu Teza Îmbunătățirea pajiștilor permanente în ferma Î.F. Mihalca din Petrova, prin lucrări de fertilizare. Îndrumători științifici: prof. dr. Gheorghe Mihai și conf. dr. Nicușor Sima.

Cum l-am cunoscut pe fermierul despre care scriu de un deceniu

În urmă cu 10 ani, am însoțit un grup de crescători de taurine și specialiști în zootehnie , într-o călătorie pe urmele Brunei, în Austria Germania și Elveția. Ing. Dorel Codrea, președintele fondator al Asociației Crescătorilor de Taurine Bruna-Schwyz Maramureș a vrut să ne arate unde sunt rădăcinile Brunei de Maramureș. Atunci l-am cunoscut pe crescătorul Ioan Mihalca din Petrova, în vârstă de 50 de ani, șofer de TIR. Era cel mai curios, cel mai atent și interesat la toate vizitele pe care le-am efectuat în mai multe ferme cu 60-100 capete vaci cu lapte.

”Așa ceva vreau să fac și eu, la Petrova –îmi mărturisea Ioan Mihalca, în timp ce vizitam o fermă din Elveția. Sunt crescător de animale din moși strămoși și mi-s tare dragi văcuțele. Împreună cu soția Ioana creștem acum 8 vaci cu lapte, Brună de-a noastră. De câte ori am trecut cu autotrenul prin țările astea, vestice, admiram de la volan pășunile cu cirezile de vaci mari și frumoase, nepăzite de ciurdari, ci doar de un fir de sârmă întins în loc de gard. Acum, mă bucur că pot vedea o fermă din interior și pot căpăta toate informațiile de care am nevoie. Am făcut și o schiță a tuturor construcțiilor de aici. Priviți cum urcă cu tractorul în podul grajdului, basculează furajele, iar de acolo fânul cade în iesle. Totu-i mecanizat aici și se lucrează cu cap. De astea 100 de bovine mari și mici se ocupă o familie, 4 persoane. La noi, după o sută de vaci umblă 200 - 300 de oameni! Cu o vacă în gospodărie, ca la noi, de care se ocupă cel puțin două persoane, nu faci nimic. Rentabil e doar de la 5-8 capete în sus.”
După un an, Ioan Mihalca m-a invitat la Petrova. Mi-a arătat o grămadă de diplome, de la cea de Bacalaureat, la cele de absolvire a cursurilor de zootehnie, contabilitate, ecologie, protecția mediului, marketing, igienă etc. Cel mai important document a fost proiectul European pe care l-a câștigat, în valoare de 10 miliarde lei vechi, pentru înființarea fermei zootehnice. Am urcat apoi, într-un un ARO vechi, pe un drum desfundat, vreo 4 kilometri, pe dealul sudic al Petrovei, unde Ioan Mihalca avea demarate lucrările de construcție ale noii ferme pentru 60 de vaci adulte. Despre evoluţia fermei am tot scris din 2007 încoace.

Toată viața trebuie să înveți

Săptămâna trecută, însoțit de inginerul Codrea, am descins din nou la ferma soților Ioana și Ioan Mihalca. Chiar dacă drumul este pietruit și balastat până sus, ultimul kilometru l-am parcurs cu jeep-ul gazdei.

Proaspătul ing. Ioan Mihalca ni se destăinuie: ”Sunt probleme cu curentul electric, nu are intensitate suficientă. De la contor am tras 2 kilometri de cablu. Până am reușit să trag curent electric până aici, câțiva ani am folosit grupurile electrogene care consumau multă benzină. Proiectul este realizat pe bani europeni, de la bugetul de stat   și cofinanțare proprie, de 50 la sută. Statul trebuia să asigure apa, curentul și drumul de acces, dar toate cheltuielile le-am suportat eu. Dețin 20 hectare teren plus loturile zootehnice închiriate, total 60 de hectare. Iarna e mai greu cu furajele. Când am început construcția, aveam 7 vaci acasă. La început mulţi au râs de mine, mă priveau cu neîncredere dar nu m-am lăsat. Aici, pe deal, este locul cel mai bun, un loc binecuvântat de Dumnezeu de unde vezi crestele munţilor, vezi Hera, vârfurile Pop Ivan și Pietrosul. Ferma am început-o cu 60 de vaci. Acum avem 117 capete cu tineret cu tot, din care 57 cornute sunt în Control Oficial. Rasa este Bruna autohtonă, obținută cu material seminal foarte bun. Producția de lapte este de 3 mii litri de lapte pe lactație, pe cap de vacă, sub medie, dar de foarte bună calitate nutritivă. Avem 3 tancuri de răcire și două mulgătoare mecanice cu două capete fiecare. Animalele dorm libere pe pășune, unde e întins un gard electric pe vreo 15 kilometri. La 5 dimineața, se adună animalele, la 6 începe mulsul, iar după două ore începem procesarea. Producem cașcaval, brânză frământată și telemea. Toate cu atestare ecologică. De cornute îngrijesc 7 persoane: o familie din Brașov, doi angajați și noi. Ferma are grajduri, băi, birou pentru medicul veterinar, laborator, rampă ecologică de gunoi, dezinfector, camere pentru procesarea laptelui, spații de cazare cu dormitoare și băi pentru familie si pentru lucrători. Avem certificatul de producător ecologic, cât și pe cel de producător tradiţional. S-au făcut 6 lucrări de cercetare academică în Fermă, pe pajiște și pe producția de lapte. Eu am fost sursă de informație și inspirație pentru mai mulți cercetători sau doctoranzi. Scopul cercetării este punerea în valoare a fertilizării solului cu îngrăşăminte organice solide din ferma noastră, fertilizarea cu îngrăşăminte semiorganice. Rezultatele cercetării vin în sprijinul agricultorilor maramureşeni privind ameliorarea păşunilor, încurajează o agricultură extensivă, ecologică, fără erbicide și îngrăşăminte chimice la costuri mici, accesibile oricui. Mereu la coada vacii și sătul de atâtea sfaturi date de specialiști, am urmat numeroase cursuri de calificare și specializare în zootehnie, ecologie și mediu, ba mai mult, m-am înscris în urmă cu 5 ani la facultate pentru a deveni inginer zootehnic . Am întrerupt un an, că n-am avut bani de drum, situația financiară în fermă fiind grea. Acum, Ferma e pe plus. În primăvara asta, m-am răsturnat cu tractorul și am zăcut o lună în pat. Timp tocmai bun de învățat și pregătit lucrarea de licență. Și profesorii s-au speriat, că știu atâtea!”

”Nu vedeți că a și întinerit? - zice nevasta Ioana. După atâția ani în mijlocul colegelor studente mai tinere ca el cu 30-40 de ani… Diploma lui o păstrez eu, pentru că sacrificiul eu l-am făcut, ca să-l las pe el 4 ani la facultate, la zi” – conchidea râzând soția Ioana Mihalca, preocupată de creșterea celor 80 de porci, din care 5 sunt scroafe gestante.

”Dacă înainte am arătat mai rău, a fost că nu eram atunci inginer. Acum îs, de aceea arăt mai bine! Noroc cu soția și copiii (o fată și 2 băieți, stabiliți la București )care m-au încurajat și nu m-au lăsat să întrerup facultatea. Au fost și profesorii de la Cluj care s-au bucurat că au un student cu practică bogată. Am avut colege de vârsta fiicei mele (reporter la DIGI TV, absolventă de Jurnalistică n.n.), care termină și ea facultatea de zootehnie. Școala este importantă și te dezvoltă foarte mult. Din păcate, tineretul de azi nu prea dă importanță școlii. Am văzut asta și în rândul studenților de la Cluj. Îi mare bai! Şcoala trebuie pornită de la țară, din mediul rural. Trebuie reînființate liceele agricole și şcolile profesionale de mecanizare a agriculturii. Bai mare îi și că fermierii sunt interesați de subvenții, când le primesc, ci nu de munca pe care ei trebuie să o facă foarte bine. În școală înveți multe lucruri. Nici cinci ani nu ajung. Poate 20! Toată viața trebuie să înveți. Am avut multe probleme și încă le mai am, dar nu m-am plâns niciodată că mi-e greu. Dacă ești leneș, n-ai nimic . Când mă văd și aud, toate văcuțele se apropie de mine, ca la miting. De ce m-am apucat de fermă? Pentru că Dumnezeu așa m-a îndemnat”!

(Graiul Maramureșului, august, 2015)