INCADRAREA FIZICO   - GEOGRAFICA

 
Comuna   Satulung   face parte din Județul Maramureș, fiind așezata în partea sud - estica a acestuia.   Este situată în Depresiunea   Baia - Mare unitate   geografică   dezvoltată, comuna fiind brazdată   de Râul Someș și Valea Barsăului.

Este așezata   la intersecția   paralelei   de 47 de grade si 34 de minute   latitudine nordica, cu meridianul   de 23 de grade si 26 de minute longitudine   estica.

Din punet de vedere administrativ   comuna cuprinde   7 sate:

  - SATULUNG   sat reședință de comună, localitate rurală,   situată la 0 distanța de 17 km față de reședința județului, localitate de rangul IV;

 - ARIEȘUL DE P ADURE   este situat în partea de nord - est a satului reședință de cornuna   la o distanta   de 5 km față de acesta, localitate   de rangul V;

- FERSIG   situat în partea de sud -- vest a satului reședință   de cornuna   la 0 distanță de 5 km fata acesta, localitate   de rangul V:

• FINTEUȘU   MIC situat în estul satului de reședință,   la 2 km fata de localitatea de reședința, localitate de rangul V;

• HIDEAGA     sat situat in nordul satului de reședință,   la 4 krn fata de acesta, localitate de rangul V;

• MOGOȘEȘTI   in nord - vest la 2 km față de satul de reședință   a comunei, localitate de rangul V;

• PRIBILEȘTI   la sud - vestul satului de reședință, la 0 distanță de 6 km față de acesta, localitate de rangul V;

Suprafața   teritoriului   adrninistrativ al comunei este de 6.850 ha iar a intravila-

nului de 886 ha. Pe sate componente   suprafața intravilanului   se prezinta   astfel: Satulung   -178 ha; Ariesul de Pădure - 101 ha; Fersig - 98 ha; Finteusu Mic - 151 ha; Hideaga   - 90 ha; Mogosesti - 128 ha, Pribilesti - 120 ha.

Intre limitele   aratate, comuna are 0 suprafaia de 68 km pătrați,   fiind situata la 17 km de Municipiul   Baia - Mare.

Comuna   este una dintre comunele judetului   Maramureș   eu cei mai mulți vecini. Astfel , se invecineaza   la nord- est eu Comuna   Recea, la nord - vest cu Comuna   Ardusat,   la vest eu Comuna   Farcasa,   la sud -- vest eu Comuna   Mireșu   Mare, 1a sud cu Com una Șomcuta Mare, la sud - est cu Comuna Remetea   Chioarului   și la est eu Comuna Săcălașeni.

Comuna   are 0 așezare favorabilă   pe cursurile   Someșului, Bârsăului   si pe traseul magistralei   feroviare   nr.   4 si a Drumului   European   E 58, fostul Drum National   1C. Localitatile componente   sunt așezate   in areale   diferite:   Mogosesti   și Pribilești   - in lunca   Someșului, Hideaga,   Satulung   si Fersig intr-o regiune de terase iar Ariesu de Padure și Finteusu   Mic intr-o regiune colinară.

Legatura     comunei   cu reședința   județului   - Municipiul   Baia Mare se face pe calea ferata si pe Drumul   National   Cluj Napoca - Baia - Mare. Pe teritoriul   comunei   există un numar de 8 stații de autobuz   și respectiv , gara CFR Satulung   și halta   Fersig.

Mijloacele   de transport   auto   asigura   legătura   atât cu reședința   județului   cât si cu alte centre importante:   Zalau, Dej, Satu Mare, Cluj   Napoca.   Cu ajutorul   acestor   mijloace de transport   se realizeaza   legaturile   cu orașele   amintite,   existând   atât relații   zilnice   cât și săptămânale,   atât pentru   deplasările   forței de rnuncă din satele aparținătoare     comunei   catre centrul   de cornuna,   cat și   din comună   către   centrele   urbane   polarizatoare     ("Localitatile Judetului Maramures")

Referitor   la pozitia Iocalitatilor   comunei,   putem   spune că 0 mare parte a lor sunt situate de-a lungul   Somesului,   astfel incat satele Mogoșești   si Pribilești   ocupă   zone de luncă, Satulung,   Hideaga   si parțial   Fersig - zone de terase,   in timp ce Arieșu   de Pădure, Finteușu Mic si parțial Fersig, zone colinare.

În   general   satele   acestei   comune   au 0 structură   mai concentrată   în partea centrală și mai răsfrânta   spre periferie,   cu aspect de risipire, pe alocuri. Din punct de vedere al gradului de distribuire   a gospodăriilor   in teritoriu,   unele sate ale acestei comune   fac parte din tipul rasfirat.   Aeest tip de sat este cel al funcțiunilor mixte din regiunile   cu posibilitați   de agricultură,   podgorii,   livezi, fânete din zonele de coline. Satele cu aspect colinar din cornuna Satulung sunt: Arieșu de Pădure, Finteușu   Mic si Fersig. Celelalte   sate componente:     Satulung, Hideaga,   Mogoșești   si Pribilești   fac parte dintr-o   formă   subsidiară   a tipului   răsfirat,   tipul linear. Asfel   de sate apar la contactul   luncilor eu terasele sau cu interfluviile.

Populația     este   repartizată     neuniform     in   spațiu,   această     inegaIitate     fiind deterrninată   de varietatea   potențialului     natural.   Fertilitatea   solului,     eficiența   sistemelor     de culturi agricole   și de creștere   a animalelor,   prezența   resurselor   naturale   si valorificarea     lor, gradul   de   favorabilitate     al climei   si reliefului,   oferta   tehnico   - econornică,     capacitați   de servicii, transport   si facilitați   sociale.   In funcție de moduI de ordonare   a acestor   factori apar spatii   omogene,     datorită     grupării   echilibrate     a locuitorilor,     comunitătilor      și       așezărilor omenești. In timp, agricultorii   produc și pentru a vinde o parte din producția   lor.

Putern     spune   că Satulung,   așezare   de sine   stătatoare,     sau   mai   bine   spus reședință   de cornună,   reprezintă,   pentru celelalte   localități     componente și pentru   alte asezari ale altor cornune, un loc central și un spațiu polarizator.

 

DENUMIREA LOCALITATH

 

Comuna precum și localitatea de reședinta se numesc "SATULUNG".

 

Incepând cu prima atestare documentară - 1405 - si pâna in zilele noastre localitatea de reședință   a avut urmatoarele   denumiri: 1405 - Hozyfalw,   1475 - Hwzwfalw,   1566 - Hossufalu, 1603 - Hossufalva, 1859 - Hossufaleu, 1854 - Hossufalău, 1900 - Kovarhossfalu.

Satele componente ale eomunei sunt urrnatoarele:

 

• ARIEȘUL DE PADURE - care incepnd cu prima ate stare documentara - 1405 - și pâna in zilele noastre a purtat diferite denumiri: 1405 - Felsewaranyas,   1750- Arinisu de Padure, 1800 -- Erdoaranyos, 1850 - Arieșii de Padure;

FERSIG - 1566 - Feyerzek, 1639   Fejer Szeek, 1800   Fersigu;

 

FINTEU~U MIC - 1231 - Finteuș, Fenteuș; 1566 - Also Fentos, 1603     1697 - Pagus Alsofentos;   1760 - 1762 - Kis Fentos, 1850 - Feneysel, Finteusul Mic; HIDEAGA - 1475 - Hidegkuth, 1566 - Hidegkwth,   1733 - Higyaga,   1750 - Hidag, 1760 - 1762 - Hideaga, 1850 - Higyaka, 1854 - Higiaga;

MOGOȘEȘTI   - 1566 - Maghafalw, Mogosfalwa,   1603 - Mogosva, Mogosfalu, Mogosesti,  1760 - 1762 - Magasfalva,   1800 - Mogosfal,   Mogosesti,   1850 -

Mogosestyi, Magosfalva, Magosest;

 

PRIBILEȘTI - 1405 - Pribyfalva, 1424 - Pribelfalva, 1566 - 1603 - Pribilest,

 

1750 - Pribilesty, 1760 - 1762 - Pribekfalva,   1800 - Priberfalya, Pribilesti, 1850- Pribilestye, 1854 - Pribekfalva, Pribilestica.

 

ISTORICUL COMUNITĂȚII

 

Primele date istorice despre aceasta zonă datează   de la inceputul   mileniului   al II - lea î.Hr. În acest sens este relevant   pentru istorici   idolul de lut descoperit   la inceputul secolului   al XX - lea, în cadrul   unor cercetari   arheologice   complexe   efectuate   în comună. Idolul reprezintă   bustu1 unei femei și a fost apreciat   ca foarte valoros   de catre arheologi   si istorici.   Continuând     firul istoriei   aflăm că în perioada   cuprinsa   intre   1800 - 800 î.Hr.   au existat   urme   de locuințe   din aceasta epoca,   a bronzului,   in localitatile     Finteusu   Mic   si Satu1ung.

Urmeaza   o perioada   pâna in jurul secolului   al XIII  - lea in care există   foarte puține inforrnații   despre aceasta   regiune.   În perioada   secolului   amintit,   secolul al XIII - lea, este consemnată   în documente   așezarea Finteușu Mic, in anul 1231. În anul 1405, pe teritoriul Cetații   de Piatră   sunt   amintite   localitațile     (In limba   rnaghiara):     Pribelfalva     (Pribilesti), Fejersec (Fersig)   si Hidegkut     (Hideaga).     Tot din epoca medievală avem inforrnația   conform careia localitațile   Finteușu   Mic si Satulung   ajung in posesiunea   familiei   Belteki,   acest lucru petrecandu-se   in anul 1424. Inaintând   în timp aflăm că, în anul 1470. Așezarea   Finteușu   Mic este donată   familiei   Dragfi,   fiind   luată de la familia   Belteki,   cazută   în dizgrație   pentru infidelitate   față de tron.

Așezarea   Hideaga   este consemnată   in documente   in anul 1475 iar in 1543 sunt consemnate   așezările   Satulung,   Mogoșești   si Fersig.

Din ”Urbariul"     intocmit   in anul 1566 in zona   Chioar   spicuim   cateva   date semnificative.     Sunt amintiți   crainicii   unor sate, printre   care se numără   Simion   Polgar   din

Mogoșești   si Gregorius   Tamba din Fersig. În intregul domeniu   Chioar   sunt inscrisi   935 capi de familie, din care 25 din Fersig. Censul plătit se ridică la 773,38 florini pe an, pentru intreg domeniul Chioar iar Fersigul   platea 22 de florini.

Tot din ”Urbariul"     Cetății   de Piatra   din anul   1566   aflăm   despre   situația iobagilor.   In Finteusu   Mic (Also Fentos) existau 6 iobagi, 6 saraci și se plătea un cens de 5 florini, 8 quarte de unt, 8 cași, 0 vacă si 8 care de lemne. In Pribilești   (Pribilfava)   erau 18 iobagi,   1 zilier   si plateau   10 florini,   14 quarte   de unt, 14 casi si 14 care de lemne.   In Mogosesti   (Mogosfalva)     existau   2 libertini   si 13 iobagi si aveau   un cens de 11 florini, 16 quarte de unt, 16 cași si 16 care de lemne. In Satulung (Hossufalu)   erau 16 iobagi si 1 lemnar, iar censul de 11 florini;   exista si 0 moara cu doua roate si 16 quarte de unt, 16 cași, 0 vacă stearpa,   16 care de lemne.   In Fersig (Feierszieg)   erau 26 iobagi, censul era de 11 florini,   16 quarte de unt, 16 casi, 16 care de lernne, 0 vaca stearpa. In Hideaga (Preszta   Hideqkut)   existau 9 iobagi, 1 iobag omorat   de turci și 1 ziler, cens de 2 florini și 7 dinari, 6 quarte de unt, 6 casi, o vacă, 6 care de lemne.

Participarea     chiorenilor   la serviciile   militare   este relevantă   in perioada   când Stefan Bathory   ajunge rege al Poloniei   si ramane si principe   al Transilvaniei     (1570   -   1581). Atât acum cât și in perioada   următoare,   numeroși   chioreni,   cu deosebire   din Satulung   si Mogoșești,   se inrolează   in arrnatele lui Stefan Bathory, participând   la campaniile   sale militare, pentru care erau plătiți.

Printre   mercenarii     recrutați   de Cristofor   Bathori   pentru   fratele   sau   Ștefan, regele Poloniei,   sunt menționați   în actele militare   maghiare   si chiorenii   Hosszufalvi     Ioan si Andrei și Petru din Satulung.

In decembrie     1603 se intocmeste   un nou ”Urbariul"   al Cetății   de Piatră,   care avea urrnatoarea   organizare   (in ce priveste   zona ce ne intereseaza   pe noi):

Nr. 6   Oficialatul   Ciolt (voievod Toma) cuprindea   si Arieșu de Padure;

 

Nr. 9 - Oficialatul     Bozânta   Mica (voievod loan Pogăces)   avea si localitatea     Hideaga; Nr. 10 - Oficialatul   Șomcuta (voievod Torna) cuprindea   $i localitarea   Finteușu   de Jos

(Mic);

 

Nr.   11 -   Oficialatul     Mogosesti     (voievod     Luca)   ave a printre   altele   localitățile Mogoșești,   Pribilești,   Satulung   si Fersig.

 

Despre Finteușu   - Mic aflăm   ca a fost ars si cei 13 supusi locuiesc în păduri. Printre alte evenimente   petrecute in aceasta zona de-a lungul secolului   al XVII

lea putem aminti:

 

• înnobilarea   de catre pricipele   Mihail Apofi a familiei Katona de Mogoșești,     in satul

 

Saliste (Zona Codru),   fapt care a avut loc in anul 1669;

 

• existența   unui invățător   român (ez alah deak) in satul Pribilești,   in jurul anului   1772;

 

• moartea capitanului   suprem a1 Chioarului   la Satulung,   moarte survenita   datorita ciumei;

 

• existența în Fersig a unui iaz de pește;
• existenta   unui comerț între satele din jurul Baii Mari si acest oras, între aceste

sate fiind amintite Mogoșești   și Finteușu Mic.

 

Spre sfarsitul   acestui secol, a XVII - lea, aflăm că în stăpânirea   familiei Teleki se aflau 17 sate si 3 portiuni   de sat din domeniul   Chioarului,   printre care se numara:   Ariesu de Padure

cu 8 locuitori,   Hideaga   cu 21 de locuitori   și Mogoșești   cu 39 de locuitori.   Cu numai   8 locuitori, de fapt, Arieșu de Pădure nu reprezentă un sat ci doar o porțiune de sat.

Dintr-o știre a anului   1733 aflam ca satul Mogoșești   avea 28 de familii române iar in 1750 avea 120 de locuitori.

 

In perioada   1760 - 1762 are loc conscripția ortodocșilor si greco-catolicilor     intreprinsă de generalul   Buccow.   In Chioar,   cele 88 de sate   conscrise,   erau 1005 familii unite si 3607 ortodoxe.

In localitatile   actualei   comune   Satulung, situatia era urrnatoarea:

 

Satul	Uniți         Preoți             Familii		Neuniți         Preoți             Familii		Biserici          Unite       Neunite		Case
Fersig	1	2	-	37	-	1	1
Finteușu Mic	2	4	1	39	1	-	-
Hideaga	1	3	1	16	-	1	-
Mogoșești	2	4	-	37	-	1	-
Pribilești	-	3	1	46	-	1	-
Satulung	-	1	2	43	-	1	-

 

 

 

In urma recensamantului       din anul 1786 simaria   statistică   în localitățile   comunei   se prezinta astfel:

 

 

Localitatea	Nr. case	Nr. familii	Populație totală	Nobili
Fersig	56	63	306	30
Finteușu Mic	42	43	252	27
Hideaga	15	18	118	11
Mogoșești	40	46	253	34
Pribilești	39	46	251	0
Satulung	57	58	309	22

 

Prima constatare   care o putem face interpretând   tabelul de mai sus, este cea referitoare la raportul   dintre numărul   de familii   si numărul   caselor   din fiecare   sat. Intrucât   de regulă numărul familiilor   este mai mare decât   cel al caselor, se poate înțelege   că în multe case trăiau impreună   și familii     din   generații   diferite,   cele tinere   neputandu-și     construi   imediat   un așezamânt propriu.

Rubrica   "populație   totală"   trădează   de asemenea   o situație   interesantă.   Ne referirn la numărul membrilor   de familie care este aproape identic pentru fiecare localitate,   oscilând   pe o plajă restrânsa,   intre 5 - 5,5 - 6 membri pe familie, chiar dacă nici situatia   economică   și nici mărimea populatiei   nu sunt comparabile.

Si mai interesant   ni se pare conținutul   rubricii"nobili":     34 la Mogoșești,   30 la Fersig, 27 la Finteusu   Mic, 22 la Satulung   si II la Hideaga.   Se pare că ne gasim intr-o situație in care titlurile   de nobili   au fost acordate   după alte criterii   decât cele uzuale   din Imperiul Austriac,   pentru țarani cu pamânt   puțin, dar cu posibilitatea   de a se intreține   singuri, intr-un sistem caracterizat   de o așa zisă ”independență     funciara".   Se știe că această   strategie   a fost promovată   chiar si de liderii populației   maghiare   din elita societății,   cu scopul de a avea în piramida   imperială   o bază nobiliară   mai dezvoltată,   pentru   a se   impune   în disputa   lor cu cancelaria   aulica. Lipsa acestor   ”nobili" pentru satul Pribilești   nu poate ave a explicțtie   decât intr-o   posibilă   tardivitate,     adică   fie neglijență   în a depune   documente     justificative,     fie nedobândirea   titlurilor   respective.   Este cu atât mai interesant   cu cât peste câteva zeci de ani la Pribilești   se va inălța   un castel   faimos   unde va fi instalat   un mare nobil maghiar,   rudenie apropiată de sânge cu "groful"   Teleki de la Satulung.

Documentele     din anul   1820   menționeaza     introducerea       matricolelor     bisericești     în Satulung iar șase ani mai tarziu in localitatea   Pribilești.

 

Evenimentele     din anul   1848 și-au pus amprenta   si pe aceasta   zonă.   Astfel,   la 29 martie,   locuitorii   unor sate din Comuna   Satulung,   printre   care   Mogoșești     și Satulung,   au declarat ca sunt liberi si nu vor   mai presta robote. Doua zile mai tarziu Groful Teleki Imre din Satulung   scrie Guvernatorului     Teleki   Iozsef ca actiunea   lui Wesselenyi,     privind   separarea comitatelor   din Partium   de Transilvania,     a stimulat   pe reformatorii   români   zilnic avand loc adunari și vizite reciproce.   Legile   noi despre desființarea   robotei   sunt aduse   la cunostinta țaranilor   prin afise. Românii   au hotarât   sa ceara adunare   districtuala,     iar in situatia   in care comandantul   districtului   Chioar se va opune, vor alege intr-o adunare   natională   un presedinte si un comandant   districtual.   La data de 20 aprilie 1848 țaranii din Mogosesti   ocupaă cu forța pamânturile   alodiale   ale familiei   Teleki,   pe care le-au arat si semănat   pentru   nevoile   lor. Printre martirii rornani ucisi la 19 noiembrie   1848 se numara Nyege   Pavel si Popu Andreiu din Satulung.

Tot in acest an revolutionar   se introduc matricole   bisericesti   in Hideaga,   peste trei ani apar astfel de matricole   și în Mogoșești   iar in 1858 in localitatile   Pribilești   si Fersig.

 

In anul 1867 ia fiinta   școala   din satul Mogoșești,   iar din 1882 există   inforrnații   ce indică   existența unui edificiu   școlar din lemn in Finteusu Mic. Din 1866 se construiesc   edificii bisericesti   din piatra in Pribilești   si Arieșu de Pădure.

Spre sfarșitul   secolului   al XIX - lea (1891) se renoveaza   castelul   Teleki din Satulung.

 

El adăpostea   pe langa locuința   oficială   a grofului   si saloane de primire   si de bal, 0 biblioteca de circa 4000 de volume,   majoritatea  cărți în limba latină.

Tot din aceasta perioada - 1893 avem date noi despre   locuitorii   din Satulung   și Pribilești.   In Satulung   erau 685 de locuitori,   din care 489 români     și 196 maghiari,   iar la

Pribilesti traiau 563 locuitori,   524 erau rornani si 30 maghiari.

Dupa recensamantul     din 1900 populatia   din localitatile   actualei   comune   Satulung   era structurata   astfel:

Localitate	Nr. locuitori	Din care români
Fersig	378	372
Finteușu Mic	546	520
Hideaga	428	363
Mogoșești	988	655
Pribilești	505	492
Satulung	685	628

 

La inceputul   secolului   al XX   -   lea au fost intreprinse   săpături   arheologice   in hotarul localitătii   Satulung,   intr-o asezare   din epoca bronzului.   Dintre obiectele   descoperite   cu acest prilej   nu s-a mai păstrat decât 0 singură piesă, de fapt 0 statueta   ferninină   din lut ars, care se află   in   colecția     muzeului     băimărean.     Această     descoperire     constituie     un   unicat,     ea documentând   legăturile   existente   la începutul   mileniului   al II - lea I.Hr.   Între această regiune si teritoriile anatolo     egeene.

La 19 ianuarie   1902 are loc prima reprezentație   teatrala in satul Finteusu   Mic. Trei ani mai tarziu ia fiinta scoala primara de stat din Satulung.

La Finteusu   Mic există, din anul 1908, biserica de piatră.   Tot   din acest an avem date despre posesiunile   grofului Teleki Laszlo Gyula   din Satulung:   9600 iughere in județ si 15.000 iughere in alte județe.   Posed a o herghelie   de cai, ai carei   produși   semi - sange american   au castigat   prestigioase   concursuri   nationale.   Avea 60 de cai, 350 de vite cornute   (producea zilnic 400 - 500 litri lapte de la cele 90 de vaci de lapte care le avea, laptele fiind vândut în Baia   Mare),   3600   iughere   teren   agricol   și 6000   iughere   pădure.   Avea   doua   mori:   una rnecanica Ia Mogoșești   și una pe apa Ia Finteusu Mic.

Aproximativ     din aceeasi   perioadă   a începutului     de secol   XX   este   consernnata     0 calatorie   a cunoscutului     om politic,   profesor,   istoric   $i publicist   N icolae   Iorga,   prin aceste parți de țara româneasca,   el trecând si prin localitatea   Satulung.

In anul 1909 avem urrnatoarea   situatie a locuitorilor   acestei zone:

 

Localitate	Nr. case	Nr. locuitori	Din care români
Fersig	118	564	564
Finteușu Mic	128	588	588
Satulung	192	988	605
Mogoșești	108	805	805
Arieșu de Pădure	86	378	378
Pribilești	140	685	628
Hideaga	91	428	367

 

Tot în anul 1909 se ridică si biserica   din piatră din Finteușu   Mic, iar un an mai târziu (1910) se construieste un edificiu școlar in Fersig.

În primavara anului   1918 taranii din cateva sate chiorene,   printre care si Mogosesti, au pus stapânire pe o parte din pământurile   grofului Teleki din Satulung.

Dupa recensământul     de la 1 decembrie   1920,   populatia   localitatilor     din aceasta   zona  era urmatoarea:

 

Localitatea	Nr. locuitori
Arieșu de Pădure	355
Fersig	558
Finteușu Mic	546
Hideaga	368
Mogoșești	357
Pribilești	653
Satulung	982

 

Din tabelul de mai sus putem aprecia inforrnațiile   referitoare   la numarul   de locuitori   ca fiind autentice   și veridice. Pentru fiecare localitate   se inregistrează   un număr   de persoane   mai redus decat la 1900 sau 1909.   Evident că această descreștere   a populației   se inregistrează   pe seama pierderilor   de vieți ornenești   din timpul primului   razboi mondial.   0 dovedesc   si datele inscrise în registrele   parohiale     si cele incrustate   pe monumentele     din cornună,   care așază în piatra jertfele eroilor locali.

 

EVOLUȚIA   DEMOGRAFICA

 

Populația   a fost și este un domeniu   de cercetare   pentru geografie,   deoarece   ea joacă   un rol deosebit   de important   atât în procesul   producției,   cât și în modificarea     spațiului geografic corespunzator     nevoilor   și intereselor   sale, in bine sau in rau, in funcție de gradul decunoastere   si înțelegere   a naturii.

Date certe avem de la sfarsitul secolului   al XVIII - lea (anii 1784 - 1787), când s-a facut primul   recensamant     general   al populatiei,   de catre autoritatile   austriece,   in scopul impozitării.     Dar   si acest   recensamânt     prezintă   destule     rezerve,   deoarece     erau   recenzate gospodăriile   și   nu numarul   locuitorilor.     Insă folosind   metoda   aplicată   de specialiști,     care considera   pentru   fiecare   gospodarie     in medie   un numar   de 4-5 persoane,     putem   estima numărul populatiei.

Pentru perioada   secolelor   XIII - XV, cea a atestarilor   documentare,     localitătile actualei Comune   Satulung,   aveau in medie 20 - 25 de gospodarii   cu 0 populație   aproximativă de 80 - 100 de persoane.

In perioada   secolelor   XVI - XVII, datorita   anumitor   evenimente     politice   și militare, in aceasta zona, ca de altfel in majoritatea   regiunilor   rornânesti,   se observă   diferente în cadrul   populatiei     in special   din pricina   invaziilor   turcesti,   tătărasti     sau   influențelor dorninației austro - maghiare.

Secolul   al XVIII - lea se caracterizează     printr-o   stabilitate   mal mare,   care permite dezvoltarea   economică   și creșterea   rnai pronunțată   a populatiei.   Astfel,   din statistica primului   recensamant     din 1784 - 1787, rezultă   că Satulung,   avea 249 de case cu 274 de familii si cu 0 populatie   totală de 1488 de locuitori din care 124 erau nobili,. Din aceste cifre rezulta faptul că în Comuna   Satulung,   cea mai mare parte a populatiei   era de natura social - țaranească marea majoritate   a acestei pături sociale fiind alcatuită din români.

Daca   inaintăm   în timp   observăm   de   exemplu   că în anul   1900, în Comuna Satulung exista deja o populație   de peste 3500 de locuitori (3530), din care rornâni erau 3030 de locuitori,   de unde reiese iarași faptul că populația   românească   este majoritară,   in pofida faptului că Transilvania,   deja de la 1867 era inclusă în cadrul statului austro - ungar.

Alte date statistice   despre   populația   din aceasta   zonă   găsirn   în anul   1909, bineințeles   că populația   totală era in creștere   fața de 1900, tot așa cum în acest an al secolului al XX - lea numărul   locuitorilor   a crescut considerabil   față de recensământul     anterior.   Deci, in anul 1909, in Comuna   Satulung   erau 863 de case, cu 4375 de locuitori,   din care 3966 erau de origine româna,   care ramânea   națiunea   majoritara.

Dupa Unirea cea Mare de la 1918, primul recensamânt     al teritoriilor   care s-au alipit patriei mama a avut lor in decembrie   1920, Comuna   Satulung   avea 0 populatie   total a de 3819 locuitori,   mai mică decât inainte   de primul   război   mondial     (1914   -   1918), datorita participării   populației   transilvănene   la razboi.

In   perioada   celui de-al doilea   razboi   mondial   se   observă   din nou un   recul datorită   participării     populației   masculine   la această   conflagratie     mondială.     După   razboiul mondial (1939 - 1954) numărul   locuitorilor   începe sa crească   an de an,   astfel incât in 1966 populația totală era de 5587,   in 1970 de 5751, in 1976 de 5888 de locuitori,   perioada   din care numarul total al populatiei   oscileaza   intre 5700 și 5900 de locuitori   la sfarsitul   anilor '70 si inceputul ani lor '80. Aceasta creștere a populației   de la sfarsitul razboiului   și pâna în perioada

 1975 - 1982 se datoreaza   in special fertilității   ridicate si sporului natural ridicat.

Din perioada   de mijloc   a anilor '80 și mai ales din 1990, populația   este în vizibilă   scădere   mai ales datorita   sporului   natural   si sporului   migratoriu.     Astfel,   in 1983 totalul populației   era de 5625 locuitori,   in 1988 de 5478 de locuitori,   in 1990 de 5365 locuitori, in 1994 de 5275 locuitori.

Populația     stabilă   a Comunei     Satulung   la recensamântul       populației     și al locuintelor   din anul 2002   era de 5426       locuitori,   pe localitați   componente     ale comunei prezentandu-se     astfel: Satulung   - 1450   locuitori;   Ariesul de Padure   - 249 locuitori;   Fersig -732 locuitori;   Finteusu   Mic - 896   locuitori:   Hideaga   - 579   locuitori;   Mogosesti     - 764 locuitori     si Pribilesti     - 756     locuitori,   inregistrandu-se     0 crestere   a populatiei     fata de recensamantul   anterior.

Referitor   la structura pe sexe a populatiei,   prima referința   istorică   care atestă o structură a populației   pe sexe, din localitatile   componente   ale Comunei   Satulung   0 avem din anii 1784 - 1787, in urma recensamântului     din acea perioada.

Ea se prezinta in felul urrnator

 

Localitate	Populație totală	Bărbați	Femei
Fersig	306	160	146
Finteușu Mic	252	134	118
Hideaga	118	57	61
Mogoșești	253	118	135
Pribilești	251	135	116
Satulung	309	158	151

 

Din tabelul de mai sus rezultă o repartizare   neuniforrnă   din punct de vedere al poderii populatiei   masculine   sau feminine.   Astfel, in timp ce la Satulung   sau Hideaga   numarul femeilor   si barbatilor     este   aproape   egal,   la Fersig,   Finteusu   Mic   și Pribilești     numărul barbaților întrece mult pe cel al femeilor.

Alte mențiuni despre structura   populației din cornuna pe sexe nu gasim pâna în anu1 1966. In anu1 1966,   1a 21 de ani de la terminarea   celui de-al doilea război mondial,   avem un echilibru   aproape   perfect   din punct de vedere   al ponderii   sexelor.   Din 5587   locuitori inregistrați   la 1 iulie 1966, un numar de 2765 persoane   sunt barbați (49%),   iar 2822 persoane sunt femei, reprezentand   51 %.

Raportul acesta ramane   relativ constant   pentru toata perioada   urrnatoare,   dupa cum rezulta din tabelul următor,   care prezintă populatia   comunei   strucurata   pe sexe in fiecare

an metionat:

 

Anul	Total populație	Număr bărbați	Procent	Număr femei	Procent
1970	5751	2846	49,5	2905	50,5
1975	5884	2906	49,4	2978	50,6
1980	5888	2920	49,6	2968	50,4
1985	5530	2737	49,5	2793	50,5
1990	5365	2666	49,7	2699	50,3
1995	5245	2601	49,6	2644	50,4
2000	5334	2648	49,7	2686	50,3

 

Din punct de vedere al apartenenței   la cultele religioase   situația   locuitorilor   celor șapte sate aparținătoare   administrativ     Comunei   Satulung,   pe coordonate   pe care mersul   vremurilor le-a trasat, este deosebit   de cornplexă.

In perioada   în care pamanturile   comunei   dominante   erau domeniile   grofilor   maghiari asistăm la dominarea   cultică   a religiei   romano   -- catolice     susținută     în expresie   oficială   de stăpânii de atunci.   Evident   că populația   majoritară   era cea româneasca,     dar ambe1e biserici, atat cea ortodoxa   cat si cea greco - catolica   suportau   în egală măsura   fenomenul   dominației religioase oficiale.

Peste timp, recensamantul     din 1992 ne aduce urrnatoarea   situatie:   din 5256 locuitori, 4727 adica   aproape   90% se de clară ortodocsi,   12 persoane   romano   - catolici,   100 persoane

reformați și 173 de religie greco - catolică.

 

Pe sate structura   confesională   se prezintă astfel:

 

Localitate	Populație totală	Ortodoxă	Romano catolică	Greco catolică	Reformată	Alte religii
Satulung Comună total	5256	4727	12	173	100	244
Arieșu de Pădure	253	243	3	1	1	5
Fersig	778	683	0	29	0	66
Finteușu Mic	776	710	2	20	0	45
Hideaga	543	488	0	35	1	19
Mogoșești	739	698	0	30	0	11
Pribilești	730	691	1	15	1	22
Satulung	1437	1214	7	43	97	76

 

O mențiune     special   se cuvine a fi facută referitor   la biserica   greco - catolică, Așa   cum   rezultă   din inforrnațiile   statistice   referitoare   la anul   1914 în toate satele comunei majoritar   era acest   cult. Evident   că   odata cu anul   1948 această   biserică   a dispărut,   fiind interzisă   prin lege. Dupa   anul   1990 se infiripează   nuclee   de inițiativă   in fiecare   sat, care urmăresc revitalizarea   acestui cult.

Structura   populatiei   în anul 2000,   pe ocupații   este urrnatoarea:     salariați   în agricultura   2, salariați   în industrie     363, salariați   în industria   prelucratoare     363, salariați   în construcții   20, salariați în transport   21, salariați în comerț 25, salariati   In administratie   publică 18, salariați în invațamânt   54, salariati in sanatate   15.

Conform     recensamantului     din anul 2002, dupa religii   populatia   cornunei   se împarte dupa cum urrneaza:   de religie   ortodoxa   4798,   romano   catolica   10,   greco catolică

134, reformată     94, baptistă   31, penticostală     191, adventistă   de ziua a sapte 4, crestina   dupa evanghelie   52, alta religie   108, fără religie 4.

Componența     după   etnii     a populației     comunei     este   dupa     cum   urrneaza:

 rornani 4574,     rromi (tigani)   743, maghiari   105, germani   1, ucrainieni   2, turci l.

                     Potrivit recensământului din anul 2011, populația Comunei Satulung era de 5689 locuitori din care: Satulung 1484 locuitori; Arieșu de Pădure – 217 locuitori, Fersig – 738 locuitori, Hideaga – 684 locuitori, Mogoșești – 782 locuitori, Pribilești – 781 locuitori, Finteușu Mic – 1009 locuitori.

 

EVOLUTIA   ECONOMICĂ

 

Dezvoltarea   economică   a Comunei   Satulung   constituie   0 realitate   certă at ât la nivelul   micului intreprinzator     cat si la cel al economiei   cornplexe,     capabila   de asimilare

substantial ă a forței de munca si de perforrnanțe   economice   de standard   european.   Nu este nici o exagerare   cand spunem   că pentru   mediul rural mararnuresean     și zonal,   Comuna   Satulung prin agentii economici   de prestigiu,   s-a situat în top, atât ca valoare a producției   fizice cât și ca numar de personal.

AGRICULTlJRA       deține locul principal   în economia   comunei   cu o suprafață de 4587 ha teren agricol,   care în principal   este detinut de țarani (90%) ca urrnare   a aplicarii prevederilor   legilor funciare.

                             Suprafețele importante ale terenurilor agricole, condițiile de sol și de climă prielnice favorizează dezvoltarea activităților de cultivare a pământului, predominante în zonă fiind culturile de porumb, grâu, cartofi, legume și plante furajere. Pe lângă aceste activități, locuitorii Comunei Satulung se ocupă și cu creșterea animalelor în special porcine, caprine, ovine, bovine, îndeletnicire favorizată de suprafețe întinse de pășune din zonă dar și de existența unei unități de fabricare a produselor și a brânzeturilor în Localitatea Satulung și anume societatea WROMSAL SRL.

 Principalele   culturi sunt: porumb, griu, cartofi. legume,   plante furajere si altele. Este foarte   clar ca Reforrna   agrara   declanșată   de aplicarea   legilor   fondului

funciar   ca de altfel si politicile   de privatizare   au generat transformări   esențiale   si in satele din componența   Comunei   Satulung.   Oarnenii și-au recăpătat   drepturile   de proprietarii își cultivă cu osârdie pamânturile.    

Analizând     raportul   dintre   barbați   si femei   în totalul   populației     active   se constată că la Satulung,   Finteușu   Mic, Hideaga și Mogoșești   numărul   barbaților   activi intrece cu mult numarul   femeilor   active. Invers, un invers curios și interesant   întâlnim   la Arieșu de Padure unde se inregistreaza     76 femei active și numai 56 barbați activi sau la Fersig unde se inregistreaza   o egalitate   perfecta:   190 la 190.

La capitolul   agricultură   in 5 cazuri   din 7 se inregistrează   mai multe   femei active decât barbați activi.

In Comuna   Satulung   este evident   un fenomen,   intâlnit   de altfel   în multe localități   rurale.   Vârsta   cea mai activă nu este   cea a populatiei   adulte,   ci, paradoxal,   cea a populației   vârstnice   sau imbatrânite.   Este adevărat   că în fiecare familie   câștigurile   financiare vin in urma prestațiilor   active ale celor încadrați în câmpul muncii. În fiecare farnilie există de regulă cel puțin o persoană   acti vă în aceasta situație. De asemenea   în fiecare familie există cel puțin un   pensionar.     Spunem   aceasta   deoarece   printre   mutațiile   pe care   le-arn   semnalat, vizitând   familii   in fiecare   sat al comunei,   este   de remarcat   una   foarte irnportanta:   revenirea   la familia de 3 generatii (bunici, parinti, copii),

 

Aceasta   revenire     constituie     după apreciarea   specialiștilor     in dernografie     și sociologie   rurală, cea mai irnportantă mutație petrecută în viața satului rornanesc   in ultimii 12 ani. Semnalând   fenomenul,   am constatat   totodata consecințele   diverse   generate   de acesta, atât

în planul dezvoltării     gospodariei   ramânești cât și în acel al schimbării unor importante   structuri de mentalitate.

In raza comunei   pot fi identificate cu coeficient   de relativizare     asumat,   cel putin 30% din gospodării   cert incadrate   în aceasta   situație   factuala.   Se constată     si unele particularitați care denota o încercare de îmbinare a gospodariei individuale   rurale   moderne cu varianta traditională.

Au apărut gospodării   complexe, în care așezarea utilităților   urmărește   linia modernă   (atelier,   fermă,   solar,   seră,   garaj,   etc)   iar distribuția   familiei,   linia tradiționala: batrânii   in "casa   de la șura"   tinerii   "în casa din față”. Din aceasta   repartizare     și din cuantificarea     relativa     a cantității   de efort depus de fiecare   structură   de vârsta,   a rezultat aprecierea   că "cei mai activi sunt vârstnicii". Cu pensie de stat sau pensie     de CAP, batrânii iși încep programul   la 5 dimineața prin hrănirea animalelor, mulsul vacilor, dereticarea   prin casă și ogradă și nu îl sfârșesc decât dupa 15 - 17 ore prin operațiunile   de seara în gospodaie. La întretinerea culturilor, la îngrijirea animalelor, la culesul   recoltelor   de câmp și la toate treburile   din gospodarie,   nu exista pensie,   nu exista vârsta de pensionare,     exista numai viața activă, viață care de fapt prelungește   prin activism insăsi viața biologică.

 

De regula,   populația   activă este ocupată   cu muncile   specifice     din agricultură. Urmeaza în ordine descrescatoare categoriile     de populație   ce prestează   servicii   in: industria prelucratoare,     adrninistrație     publică,   invatământ,     transporturi     si telecomunicații,       sănătate, comerț, etc.

INDUSTRIA - detine locul secundar in economia   Comunei   Satulung,   astfel pe

 

raza comunei   Satulung   functionează     agenti economici   și investiții străine:

1. SC KARELIA UPOFLOOR SRL – cu sediul în Localitatea Satulung, str. Gării nr. 2,

Comuna Satulung, județul Maramureș, parte a Grupului Karhs Group, cu obiect de activitate Tăiere și rindeluire lemn, fabricare parchet stratificat;

2. SC F.A.C. EST SRL – cu sediul în Pribilești, cu obiect de activitate ”Fabricarea altor

elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții”;

3. SC GEEA ECOLACT SRL – cu sediul în Satulung, cu obiect de activitate ”Creșterea

ovinelor și caprinelor”;

4. SC WROMSAL SRL – cu sediul în Satulung, cu obiect de activitate Fabricarea

produselor lactate și a brânzeturilor;

5. SC MADERAS NIRO SRL – cu sediul în Mogoșești cu obiect de activitate Tăiere și

rindeluire lemn;

6. SC B &L CONSTRUCT SRL cu punct de lucru la Mogoșești, cu obiect de activitate

turnătorie clopote;

7. SC DAMINI PROD COM SRL – Hideaga, cu punct de lucru la Satulung, având ca

obiect de activitate ”Fabricare de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp).”

 

 

Comert:

 

Pe raza comunei   functionează   un mare număr de agenti   econornici   organizati sub forma de societati   ccomerciale,     întreprinderi individuale sau PFA –uri care au ca obiect de activitate comerț cu produse   alimentare   și  nealimentare,   unitați de alimentație   publică,   baruri, etc.

Servicii:   poștă, telecomunicații,     frizerie,   mori, prese de ulei, fabricarea     rachiului natural si ele sunt oferite de regula tot de agenti eeonomici   organizati   sub diferite forme.

Referitor   la dezvoltarea   din punct de vedere economic   si implicit   a nivelului   de trai, putem enumera   urrnatoarele:

• în Satulung a fost construită o Școală Gimnazială Nouă;
• la Arieșu de Pădure a fost construit un nou Cămin Cultural;
• Stadionul Comunal Satulung a fost reabilitat;
• Căminul Cultural din Localitatea Fersig a fost reabilitat prin fonduri europene;
• un numar de peste 350 de locuințe au fost modernizate   în ultimii 10 ani,

 

fie prin extindere,   fie prin finisare, dotări noi:

 

• au fost construite   un numar de 230 case noi alte 57 inlocuind   case vechi pe acelasi perimetru   sau in aceeasi incinta;
• a fost înființat cu nou cartier de locuințe pentru tineri, autoritățile locale atribuid terenuri în suprafață de 500 mp tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 – 35 de ani, pentru construire de locuințe noi;
• s-a introdus televiziunea   prin cablu în toate satele   comunei;

 

• a fost introdus gazul metan in toate localitatile   componente   ale comunei;

 

• s-au eonstruit   retele de distribuție   a apei potabile ;  
• s-au cumpărat in ultimii ani tractoare noi, prin programele derulate cu sprijinul   statului de compensate a unor părți a dobânzilor bancare la acest tip de credite:
• in cornună a crescut numărul posesorilor de autoturisme , a crescut numărul magazinelor de uz alirnentar și   nealirnentar;
• s-au înființat exploatații agricole care accesează fonduri europene pentru dezoltarea activităților agricole;

 

CULTURA

 

 

IOAN BUCIUMAN SPIRIDON

  

S-a nascut la data de 24 ianuarie 1924, originar din localitatea   Satulung, a avut o activitate culturală deosebit de bogată, a indeplinit funcția de Director al Caminului Cultural   din localitatea Satulung timp de 15 ani, recunoscut ca violonist, sculptor in lemn, pictor. Animatorul ultimilor 35 de ani in plan cultural     Ioan Buciuman Spiridon - a trecut la cele veșnice în data de 17 aprilie 1994.

Din recunostinta   pentru contribuția acestuia la universul   spiritual al zonei, caminul cultural din centrul cornunei îi poartă numele.

 

IOAN GROȘAN

  

S-a nascut la data de 03 octornbrie 1953 originar din localitatea Mogoșești, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, redactor la revista .,Catavencu" și prozator.

Dintre lucrările mai importante amintim " Caravana Cinematografica",   ”Trenul de noapte", " Nucii spaima comuniștilor".

 

IOAN SĂCĂLEAN

 

S-a nascut la data de 15 aprilie 1939. originar din localitatea Hideaga, Comuna

Satulung. Dirijor la corurile din Ardusat, Hideaga, Botiza, Prietenii Muzicii - Baia- Mare. A deținut calitatea de Inspector sef la Inspectoratul pentru Cultura Maramures, in perioada 1990 - 1993.

 

IOAN VOICU

 

S-a nascut la data de 15 octombrie 1949, originar din localitatea Finteusu Mic, poet, a deținut funcția de Director la Caminul Cultural din localitatea Satulung în perioada

1990 -1993, lucrări publicate: ”Lacrima din palmă" , "Peste mine sarpele - nfloreste",

”Singurătatea culegătorului de iarbă”

 

NICOLAE MĂRIEȘ

  

S-a nascut la data de 03 octombrie 1948, poet   fondator   al Cenaclului   "Petre Dulfu",   președinte   al Cenaclului   literar "Petre Dulfu", volum de poezii în pregătire   pentru publicare.

 

ELEMENTE DE VIAȚĂ SPIRITUALĂ ȘI RELIGIOASĂ
 

Religia   ca formă de manifestare   con cretă in perimetrul   cultic al relației   dintre om si Dumnezeu   a reprezentat   pentru   locuitorii   comunei   întotdeauna     0 preocupare   serioasă, constantă   și importantă   până la limita importanței   vitale. Românii si maghiarii   se deosebeau între ei nu numai   prin   limbă,   nu numai   prin avere,   ci poate   în primul   rând prin religia practicată.   Este clar că între cele doua comunități   etnice factorul   religios   domină   deosebirile, exploatând   mai mult disfuncțiile   decât conjuncțiile. Populația   minoritară   maghiară   imbrătișa religiile sale tradiționale,   cea romano - catolică și cea reforrnată.

In perioada     în care pământurile   comunei   dominante   erau domeniile   grofilor maghiari     asistăm   la dominarea   cultică   a religiei   romano   - catolice   susținută   în expresie oficială de stăpânii de atunci. Evident că populația   majoritară   era cea româneasca,   dar ambele biserici,   atat   cea ortodoxa     cât si cea greco - catolică   suportau   în egală măsură   fenomenul dominației   religioase   oficiale.

Desigur   că, în ciuda incercărilor   care inlănțuiau   0 dezvoltare   fireasca   a vieții religioase   din cultele   cu populație   majoritară,   au existat   momente   inălțătoare   de emulație culturală și spirituală   pe fond religios,   mai ales legate de ridicarea   propriilor   lăcașuri de cult, de sarbătoarea   hramurilor,   de marile sărbători creștine,   de sfințirea   unor troițe sau crucifixuri, de alte manifestări   bine inrădăcinate   si autentic trăite.

Întreaga   istorie   a acestor   comunități   este legată   de evoluția   majoră   în plan religios. Încadrarea   fiecarei biserici cu preoți, inceputul   formării și consolidării   corurilor de pe lângă   aceste   biserici,   implicarea     cultică   în ritual uri tradiționale     au constituit   referențiale majore in viața fiecarui sat, a fiecarei obsti religioase.

Au existat,   așa după cum istoria religiilor   contemporane     menționează,     multe momente   de cumpănă.   În astfel   de momente   populația   era uneori   forțată   să abdice   de la traseul religios tradițional   spre alte forrnule impuse prin forță.

Pentru a avea totuși posibilitatea   unei mai bune cunoașteri   a evoluției   în plan confesional   inserăm   în cele ce urmeaza   o pagina de istorie relevantă   pentru   situația cadrului religios al momentului   respectiv.   Iată așadar cum se prezintă "starea   confesională"     la care se referă datele statistice   extrase din arhivele diecezane   din anul 1914:

Finteusu Mic - comună mica cu parohie veche. Biserică   de zid cu hramul Sfintilor

 

Arhangheli,   edificată   in 1909. Școala de zid. Matricole   din 1840. Școlari de toate zilele   -   68, de repetitie   26. Paroh   Alexandru     Peter.     Cantor   invățător   Iustin

 

Kerekes.      Populatia   dupa religie:   590 greco - catoloci,   3 romano   catolici   si 24 izraeliti.

Hideaga - filie a Finteusului   Mic. Biserica   de zid cu hramul   Sfantul   Nicolae,

 

edificata   in 1862. Scoala de lemn. Matricole   din 1848. Scolari   de toate zilele 28, de repetiție   11. Cantor invățător   Paul Michnea.   Populația   dupa religie: 340 greco - catolici si 38 izraeliti:

Satulung - comună   mica cu parohie   veche.   Biserica   de zid cu hramul   Sfanta

 

treime,   edificata   in 1889. Casa parohiala   de zid. Scoala   de lemn. Matricole   din

 

1820. Școlari   în școala   comunală sau altele   88. Paroh   Simeon   Pintea.   Cantor

 

Nicolae   Cotetiu.   Populația   dupa religie: 731 greco - catolici,   46 romano - catolici,

 

4 ortodocsi,   261 helvetici   si 54 izraeliti. Exista Oratoriu   reformat.

 

Mogosesti - filie a Satulungului.   Biserică de lemn cu hramul   Sfintilor Arhangheli, edificată   în 1780.   Școală cu zid. Matricole   din 1852.   Școlari   de toate   zilele 52, de repetiție   16. Cantor Stefan Buia. Invătător   Alexandru   Buia. Populația   dupa religie:

531 greco - catolici, 2 romano - catolici, 3 reformați, 33 izraeliți.

 

Pribilești     comună   mică cu parohie   veche.   Biserică   de zid cu hramul   Sfântul Nicolae,   edificată   in 1886. Casa parohială   și edificiile   econornice   de lemn. Școală de lemn. Matricole   din 1826. Școlari in școala de stat   66, de repetitie   25. Paroh loan Coza, administratorul     Oficiului   protopopesc.     Cantor   loan Cicean.   Populația dupa religie 626 greco - catolici, 20 romano catolici, 7 reformați   si 19 izraeliți. Fersig - filie a Pribileștiului.     Biserică   de lemn închinată   Sfintei Paraschiva.   Casa parohială   de lemn. Scoala de zid. Matricole   din 1858. Școlari de to ate zilele 58, de repetitie     19. Cantor   loan   Puscasiu.   Invățător   Artemiu   Szabo.   Populația     dupa religie: 547 greco   - catolici; 8 romano - catolici, 2 reformați si 13 izraeliți.

Ariesu de Padure - filie a Postei. Biserică   de zid cu hramul   Sfinților   Arhangheli, adificată   in anul 1887. Școală de lemn. Școlari de toate zilele 38, de repetiție   12. Populația   dupa religie: 484 greco - catolici, 5 ortodocși   si 6 izraeliți,

Peste timp, recensamantul     din 1992 ne aduce urrnatoarea   situatie:   din 5256 locuitori, 4727 adica aproape   90% se declara ortodocsi,   12 persoane   romano   - catolici,   100 persoane reformati si 173 de religie greco     catolica.

Conform   recensamantului     din anul 2002,   dupa religii populatia   comunei   se imparte dupa cum urrneaza:   de religie ortodoxa   4798,   romano   catolica   10, greco catolica

134, reforrnata   94, baptista   31, penticostala     191, adventists   de ziua a sapte 4, crestina   dupa evanghelie   52, alta religie 108, Tara religie 4.

 

EVOLUTIA EDUCATIEI

Referitor   la evolutia   invătământului     organizat   în aceasta zonă putern aminti că încă din secolul   aI XVII   - lea se aminteste   de existenta   unui   invătător   roman   în satul PribiIești.

In anuI 1867 ia ființă școala din satul Mogosesti,   iar din 1882 exista informații  ce indică existența   unui edificiu   școlar   din lemn in localitatea   Finteusu   Mic. Din   1886 se construiesc   edificii bisericești   din piatra   in Pribilesti   și Ariesu de Padure.

Spre sfarsitul     secolului   al XIX-lea   (1891)   se renoveaza   Castelul   Teleki   din Satulung. El adăpostea   pe lângă locuința oficială a grofului și saloane de primire și de bal, o bibliotecă   de circa 4000 de volume, majoritatea   cărți in limba latina.

La data de 19 ianuarie   1902 are loc prima reprezentație     teatrală   în localitatea

Finteusu Mic.

 

Trei ani mai tarziu în anul 1905 ia fiinta Școala de stat din Satulung.

 

Din datele statistice ale anului   1914 rezultă că satul Finteusu   Mic avea   Școala de zid, școlari   de toate zilele - 68, de repetiție   26, Cantor invațător   Iustin Kerekes.     Satul Hideaga   avea școala de lemn, școlari de toate zilele 28, de repetitie   11, Cantor invățător   Paul Michnea.     Satul Satulung - școala de lemn, școlari în școala comunală   sau altele 88.   Satul Mogosesti   -   școala cu zid, școlari de toate zilele 52, de repetitie   16,   Invătător   Alexandru Buia. Satul Pribilesti   - scoala de lernn, scolari in scoala de stat 66, de repetitie 25, Paroh loan Coza.   Satul Fersig   - școala   de zid, școlari de toate zilele   58, de repetitie   19,   Invățător Artemiu   Szabo.   Satul Ariesu   de Padure   - școală   de lemn,     școlari   de toate zi1ele 38, de repetiție   12.

De remarcat     ca bază de școlarizare   s-a perfecționat,     nurnarul   unitaților     de invațamânt   de pregătire   generală   este constant,   7 gradinite   și 7 școli, câte una pentru   fiecare sat, numarul copiilor inscriși   in gradinițe   incadrându-se   în același registru numeric,   (in jur de

200 de copiii cu un minim in 1999, respectiv   192 copiii si cu un maxim în 1996 respectiv   218 preșcolari)   numarul   elevilor   inscriși în învătământul   primar și gimnaziaI   oscilând intre 580 și

676.

 

Majoritatea   absolvenților   de gimnaziu,   in ultimii 35 de ani, au urmat cursuriIe liceelor sau a școlilor profesionale.   Excepție   au facut doar copiii de tigani (rromi) iar numărul si ponderea lor crește.

 

Comuna are și analfabeți. Înainte de revoluție, fenomenul analfabetismului   nu era cunoscut de autoritați. Acest fapt deterrnină la ora actuală 0 divizare a analfabeților in doua categorii: analfabeți din vechiul regim, persoane în vârsta, de regula femei; analfabeți din regimul actual, copiii. Din prima categorie fac parte, dupa cum rezulta din statistici   rromi adulți din Finteusu Mic și Hideaga, care desi au fost inscriși în cataloage odinioara, n-au reusit sa invețe să scrie și să citească. Din cea de a doua categorie au fost raportați doar copiii care n-au putut fi deterrninați să vină la școală.

Dar daca alfabetizarea se va rezolva probabil chiar prin punerea in aplicare a politicilor guvernamentale   speciale privind scolarizarea romilor si emanciparea culturală a acestora, 0 mare problemă ramane cea a neșcolarizării, a nonparticipării la ciclul școlar, altfel spus, problema elevilor cu situatie școlară neclarificată sau nefinalizată. Cadrele didactice din aceste localități fac mari eforturi in această direcție, dar, deși se spune ca invățământul primar

si gimnazial este obligatoriu, de foarte multe ori nu există instrumente legale suficiente pentru a-i determina pe copiii de romi sa frecventeze si să termine scoala.

In ceea ce priveste viața culturală a cornunei, i exista bogate tradiții de cultura populara și ele sunt prornovate.

Există cămine culturale în toate cele 7 localități ale comunei. Incepând cu anul 2001 anual, se organizeaza   Festivalului Internațional   - concurs al Catecului, Portului   și Dansului Traditional din Tara Chioarului.   Manifestarea   se doreste a fi 0 stavila in calea abandonarii valorilor traditionale, un fericit mijloc de a le revigora.

Se doreste ca aceasta   manifestare sa se inscrie pe linia unei valoroase   traditii istorice promovată încă din veacul al nouasprezecelea de catre merituoasa ASOC1A ȚIUNE TRANSILVANA   PENTRU LITERA TURA ȘI CULTURĂ A POPORULUI ROMÂN, care s-a infiintat la 1869, intâiul său despartamant tocmai aici in Ținutul Românesc al Chioarului.

In cadrul caminului cultural funcționează Biblioteca cornunala cu un număr de

 

8664 volume

.

 

TIPUL DE RELAȚII DIN INTETRIORUL     SATULUI

Satele din Chioar au 0 viata   specifica,   dominată   de rânduieli   care au la bază tradiția,   cu obiceiuri     bine   impământenite     si strict   performante, cu   credințe     și practici interesante   si originale,   care   lasă să se intrevadă   spiritul   creator,   talentul   si frumusețea sufletului   chiorenilor.

Obiceiurile   la naștere care preced nașterea   nu se mai țin de multa vreme. Ele s- au pierdut   la contactul   cu civilizația   urbană.   Botezul   însa   se ține după   ritualul   vechi   si personajele   centrale   sunt: nas și ”Moașă de coșarcă".   Aceasta   din urmă are rol esențial   doar în biserică, renuntându-se     la toate   procedurile   vechi de legare a buricului".

Manifestările       festive   care   rnarcheaza       ceremonialul       de   naștere     au   sens integrator.

Buna dispoziție   creată   prin petrecere   este o convenție   ritual cu caracter   de propitiere   (o atmosferă   optimă pentru inceputul   de viata).

Numele   date copiilor   marcheaza   și aici acea   schimbare   semnalată   în ultimii 20

 

25 de ani - trecerea de la numele tradiționale   românești   la cele rornanesti   moderne.

 

Nunțile   sunt   de asemenea   foarte   frumoase   la Satulung.     Ele   urmează   atât formulele   vechi   cât și unele   elemente   ritualice moderne   imprumutate         din   ceremoniile orășenești   (spartul paharelor   cu șampanie   de exemplu).

Se respectă   perioadele   de post cât și alte prevederi   bisericești   referitoare   la anunțul casatoriei   ("vestit"),   pentru a putea fi descoperite   eventuale   impedimente.

S-au   mai   păstrat   în uz pe alocuri   și "mersul     pe vedere",       "pețitul"     și "incredințarea"     sau logodna,   dar obiceiurile   sunt pe cale de dispariție.

Nici   chemarea     la nuntă   nu se   mai face in formulele   vechi   si nici "dusul zestrei".   In schimb au ramas valabile   și uzuale "mersul   dupa nănași", ritualurile   de la altar și furtul pantofului   miresei.   Starostele   s-a modernizat,   el versifica   tot ce întâlnește   în cale și regizează   "raspunsurile"     cu multa dibacie.

Obiceiurile   arhaice   legate de inmormântare     s-au menținut   intr-o   măsura   mai

 

mare decat altele. Ele se practică   si în zilele noastre, respectându-Ii-se     cu strictețe   secvențele, chiar daca sensul initial s-a pierdut.

Inmormantarea     propriu - zisă are loc in a treia zi de deces. Ceremonialul     incepe de regula in jurul prânzului   (ora 13) și durează aproape 3 ore. Prohodul   se ține în casă sau în șura, lânga sicriu stau rudele apropiate iar pe sicriu se dau "de sufletul mortului" saculețe cu colaci, colacii mari, prosoape, batiste, etc.

In fața convoiului merg oamenii cu     "praporii" care au colaci in vârf. Cei ce duc praporii si sicriul au prinse de umăr naframe sau prosoape.

Inmormântarea se terrnina cu oferirea de colaci si țuica la poarta cimitirului și cu o "pomana" la gospodaria urmașilor celui decedat.

De cativa ani în   ritualul înmormântării   au intrat cântări   de ramas bun

 

("cântarea mortului") si obiceiul ca mortul sa-și ia la revedere de la cei care i-au fost apropiați

 

("iertaciuni").

 

Sarbatorile religioase se mențin la cote de performante ridicate in continuare. Anul Nou, Boboteaza,   Sfantul loan Botezatorul,   Pastele, Rusaliile,   Sfanta Maria Mare, Sfantul Nicolae si Craciunul sunt cele mai importante, mai așteptate și mai bine pregătite. In satele comunei, de altfel, se țin toate sărbătorile marcate cu "roșu" în calendarul religios. Fac exceptie numai mecanizatorii   care pe timp de "campanie"   nu au nici duminica,   nici sarbatoare.

In concluzie, putem spune ca la nivelul Comunei Satulung are loc la ora actual un proces de tranziție cultural - religioasă de la formulele consacrat   traditionale   la cele moderne, urbane. Până când acest proces va fi marcat de co - existenta traditionalul are inca șanse.

In toate satele la nunți se pot vedea foarte bine cele doua generatii culturale.

Când se joacă pe muzică popular,    tinerii ”țopăie",   iar batranii dansează cu eleganța chioreană desavarsita. Spre ziuă tinerii se dezlanțuie pe ritmurile   si melodiile de muzica modernă.

In comună au functionat mulți ani doua coruri (la Satulung si Hideaga) și 0 formație de dansuri populare de exceptie (la Mogosesti, cu o medie de vârsta de 60 - 70 de anil). Aveau loc mari sarbatori populare, iar in cadrul Festivalului   National   "Cantarea Romaniei" comuna ocupa un loc de frunte.

Animatorul ultimelor 35 de ani in plan cultural - loan Buciuman Spiridon - a trecut la cele vesnice. Din recunostință pentru contribuția acestuia   la universul spiritual al zonei, caminul cultural din centrul de comună ii poarta numele.